Bogdan Maioreanu, analist eToro: "Preţurile globale ale cafelei sunt în scădere"

Atunci când ne gândim la băuturi calde, cafeaua este printre cele mai consumate la nivel mondial, cu aproximativ 42,6 litri pe persoană pe an. Ceaiul este consumat în cantităţi mai mari (85 de litri pe an), dar cafeaua este mult mai importantă valoric, deoarece se foloseşte mai multă cafea măcinată decât ceai la fiecare litru de băutură. Vânzările de cafea au fost propulsate în ultimii ani de proliferarea cafenelelor şi magazinelor de specialitate, dezvoltând o nouă cultură a cafelei şi un apetit pentru boabe de calitate superioară.

Preţul cafelei în România a crescut cu 19% în ultimul an, deşi pe pieţele internaţionale am asistat la o scădere de aproximativ 25%, de la 228 de dolari în martie 2022 la aproximativ 170 de dolari la sfârşitul lunii martie 2023. Pe pieţele globale de mărfuri, cotaţia C - referinţa globală pentru preţul cafelei boabe arabica - a început să scadă de la un maxim de 260 de dolari în februarie 2022, după ce a crescut constant în timpul pandemiei, tranzacţionându-se în prezent în jurul a 193 de dolari, încă un nivel istoric ridicat din cauza temerilor legate de oferta restrânsă. Goldman Sachs, Rabobank şi Fitch au prezis că preţul cafelei C va continua să coboare în 2023, după scăderea abruptă din luna octombrie a anului trecut.

Această scădere s-ar putea să nu se vadă însă în ceaşca dumneavoastră de cafea. Boabele reprezintă doar o fracţiune din preţul cafelei pentru consumatorul final, deoarece preţurile energiei şi ale forţei de muncă determină, de asemenea, presiuni asupra costurilor pana sa ajungă în cestile noastre. Preţul cafelei este astfel încă un factor în plus care afectează cheltuielile de consum în actuala criză a costului vieţii. Problema este acută în Uniunea Europeană, ai cărei consumatori beau cea mai mare cantitate de cafea la nivel mondial, absorbind aproximativ o treime din producţia globală. Creşterea cererii pentru boabe de cafea de calitate superioară - arabica - determină, de asemenea, creşterea preţurilor. În timp ce cererea globală de cafea a scăzut la nivel mondial, cererea de cafea de specialitate este în creştere.

În România, consumul de cafea pe cap de locuitor este estimat la aproximativ 95 de dolari echivalent pe an, mult mai mic decât cei 285 de dolari cheltuiti de germani şi 222 de dolari de italieni. Germania este cel mai mare importator de cafea verde boabe din Europa şi a reprezentat 34% din totalul importurilor europene de cafea provenite direct din ţările producătoare. Cu 39% din totalul importurilor directe, Brazilia este cel mai mare furnizor de cafea verde pentru Germania, urmată de Vietnam şi Honduras.

Dezvoltarea masivă a pieţei europene a cafelei s-a făcut în valuri începând din anii 1960. Primul val a fost popularizarea consumului de cafea, care a fost urmat de o trecere la cafele de calitate superioară şi de dezvoltarea unor locaţii de tip cafenea, inclusiv apariţia unor lanţuri mari precum Starbucks (SBUX). Cel de-al treilea val a început la mijlocul anilor 2010, marcat de cererea tot mai mare de cafele de înaltă calitate.

În ultimii ani, consumatorii din Europa de Est au prins şi ei gustul cafelei de calitate. Deşi consumul este încă mult sub cel din Europa de Vest, numărul cafenelelor de specialitate a crescut rapid în Polonia, Cehia şi România. La nivel mondial, se aşteaptă ca piaţa cafelei de specialitate să crească de la 53,67 miliarde de dolari în 2021 la 152,69 miliarde de dolari până în 2030.

Europa se confruntă acum cu un al patrulea "val al cafelei" - ştiinţa cafelei - pieţele tot mai sofisticate concentrându-se pe caracteristicile intrinseci ale boabelor de cafea şi pe influenţa preparării acestora asupra gustului. Acest lucru duce la proliferarea cafenelelor de specialitate care oferă preparate şi sortimente extinse de cafea clienţilor pretenţioşi. Asistăm, de asemenea, la apariţia unei industrii de cafea la domiciliu, cu maşini de făcut cafea din ce în ce mai sofisticate, disponibile acum şi pentru uz casnic.