Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov Mihai Pascu, împreună cu preşedintele Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară "ISO MEDIU" - structură asociativă care se ocupă de implementarea măsurilor cuprinse în master-planul privind gestionarea deşeurilor în judeţul Braşov - Attila Kovacs, au căutat, ieri, la Ministerul Mediului şi la Autoritatea de Management pentru Implementarea POS-Mediu, soluţii pentru deblocarea proiectului referitor la gestionarea deşeurilor pentru care, în 2010, a fost obţinută o finanţare europeană.
Valoarea proiectului a fost de aproximativ 170 de milioane de euro, dintre care aproximativ 166,5 milioane de euro sunt investiţii aferente proiectului finanţat prin POS - Mediu. Contractul prevedea, printre altele realizarea unor staţii de transfer şi de sortare, închiderea mai multor depozite municipale neconforme, în care s-a sistat depozitarea în 2009 printre care cele de la Codlea sau Făgăraş, dar şi realizarea, la Tărlungeni, a unei instalaţii de valorificare energetică a deşeurilor.
Proiectul a bătut pasul pe loc din cauza instalaţiei de valorificare a deşeurilor, motiv pentru care, anul trecut, Consiliul Judeţean a decis "ruperea" acestuia în două componente. Prima viza lucrările la staţiile de transfer, de sortare şi de tratare, la nivelul judeţului, în valoare totală de aproximativ 30 de milioane de euro. Pentru realizarea acestor investiţii urmau a fi accesate fondurile alocate în ciclul bugetar 2007-2014, iar investiţiile trebuiau finalizate, inclusiv în ceea ce priveşte decontările, până în 31 decembrie 2015. În ceea ce priveşte instalaţia de valorificare energetică a deşeurilor de la Tărlungeni, pentru realizarea acesteia s-ar putea depune o cerere de finanţare în ciclul bugetar European 2014 -2020.
• Nu toţi primarii vor un operator regional
Vicepreşedintele CJ Braşov susţine că niciuna din cele două componente ale master-planului nu putea fi implementată în perioada de finanţare 2007 - 2014. "Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor este în curs de avizare la Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov. După această etapă ar fi trebuit depusă noua cerere de finanţare, astfel că era imposibil de accesat banii. În aceste condiţii, cel mai eficient ar fi ca şi acest proiect să beneficieze de finanţare în următorul ciclu bugetar, 2014-2020. Totuşi, pentru a putea obţine finanţarea în următorul ciclu bugetar ar trebui să respectăm o cerinţă impusă de comisia Europeană, care, în Ghidul de finanţare a solicitat un singur operator de salubritate", a declarat Pascu.
Mai exact, toate cele 48 de unităţi teritorial administrative trebuie să fie de acord cu un singur operator de salubritate. "Unele primării, printre care Făgăraş sau Râşnov nu sunt de acord să renunţe la operatorii locali, care, de multe ori sunt societăţi aflate în subordinea Consiliilor Locale. De asemenea, avem o problemă cu Braşovul, care are contracte semnate cu două firme. Din păcate, CE a elaborat Ghidul fără a ţine cont de realităţile din teren. În perioada următoare va trebui să avem noi discuţii cu primăriile din judeţ, pentru a vedea dacă sunt de acord cu aceste condiţii. Dacă nu, vom pierde cele aproximativ 23 de milioane de euro şi va trebui să rezolvăm problema deşeurilor pe plan local", a mai spus Pascu.
El a precizat că vor urma discuţii şi săptămâna viitoare când va mai trebui rezolvată o problemă: "Ministerul Mediului a semnat un contract cu un consultant care să pregătească noua cerere de finanţare. Contractul expiră, iar săptămâna viitoare ar trebui să aflăm dacă acest document va fi prelungit".