BUZDUGANUL MFP CARE ANUNŢĂ MODIFICAREA CODULUI FISCAL - TRANSFORMAT ÎN BUMERANG Anca Dragu ne ia de proşti

Actualizare 15:24 Gabriel Biriş: "Pentru angajaţi şi angajatori în niciun caz nu vorbim de creşteri de taxe"

Secretarul de stat în Ministerul Finanţelor, Gabriel Biriş, a dat asigurări astăzi, la Digi24, că în proiectul de modificare a Codului fiscal dezbătut în ultimele zile nu este vorba despre creşteri de contribuţii la angajat şi angajator, ci doar de o reaşezare în scopul simplificării legislaţiei.

Acesta a negat, de asemenea, că ar exista neconcordanţe între declaraţiile sale şi cele ale şefei sale, ministrul Anca Dragu.

Biriş a declarat: "În ultimele săptămâni s-a lucrat foarte intens la soluţii de simplificarea, eficientizare a legislaţiei fiscale. Noul Cod fiscal are multe lucruri bune, dar are şi lacune. Este absolut regretabil că acest proiect, aflat într-o discuţie internă în Ministerul de Finanţe, a fost scurs pe surse înainte de a fi explicat, pentru că sunt anumite chestii care, într-adevăr, puteau naşte - şi iată că au născut - discuţii".

Secretarul de stat a precizat: "Pentru mine personal este absolut surprinzător cum s-a putut într-un timp atât de scurt, vorbim de câteva ore, ca lideri de opinie să înceapă să vorbească despre un proiect de 100 de pagini. Cum au avut timp să-l citească, cum au avut timp să-l înţeleagă, cum au avut timp să facă toate conexiunile? Pentru că e foarte tehnic. E foarte periculos pentru noi ca naţie să tot vorbim despre lucruri pe care nu le înţelegem".

În opinia sa, acum nu este cel mai potrivit moment pentru modificări de substanţă ale legislaţiei fiscale, iar ceea ce a apărut în presă era o variantă de lucru. "Poate nu tot proiectul acela era o decizie care să meargă prin ordonanţă de urgenţă. Putea foarte bine ca o parte a lui să fie propus spre adoptare Parlamentului ca proiect de lege. Important e ca munca şi ideile bune de acolo să fie folosite, chiar dacă nu acum, să fie rafinate şi o să fie mai bine tuturor", a spus Gabriel Biriş.

El a negat că ar fi o contradicţie între declaraţiile sale şi cele ale ministrului, dar a recunoscut că nu au vorbit de la începutul scandalului, pentru că secretarul de stat a fost într-o deplasare externă. "Ministrul a spus foarte corect tot ce a spus. Acelaşi lucru îl spun şi eu: nu pomenim în acest proiect de o creştere de contribuţii, ci doar de simplificare şi reaşezare. Pentru angajaţi şi angajatori în niciun caz nu vorbim de creşteri de taxe", a subliniat secretarul de stat.

(I.S.)

-----------

Discuţii aprinse, declaraţii contradictorii, comunicate de presă, opinii diverse au izbucnit, ieri, în jurul unor documente scurse în presă.

Este vorba despre două proiecte de modificare a Codului Fiscal, respectiv a Codului de Procedură Fiscală, publicate pe surse, în care scrie, printre altele, că angajatul va suporta şi contribuţiile pe care, acum, le plăteşte statului angajatorul. Conform respectivului document, care a atras reacţii dure din partea specialiştilor şi a oamenilor de afaceri, asigurările sociale (CAS) ale angajatului ar urma să fie majorate de la 10,5%, la 21,7%, iar cele pentru sănătate (CASS) - de la 5,5%, la 8,9%.

În acelaşi timp, angajatorii vor fi obligaţi, conform proiectului citat, să majoreze salariile brute ale angajaţilor, în caz contrar urmând să fie amendaţi.

Proiectul de modificare a Codului de Procedură Fiscală, obţinut de ziarul BURSA, prevede că sumele pentru care se face plângere penală nu vor mai fi înscrise în deciziile de impunere şi nu vor mai fi încasate decât la finalizarea dosarului penal, potrivit fostului şef al ANAF Gelu Diaconu, care ne-a declarat: "În laboratoarele MFP mai există finalizată o aberaţie şi mai mare: modificarea Codului de Procedură Fiscală.

Cred că vă mai amintiţi faptul că undeva la sfârşitul anului trecut propuneam introducerea deciziei de impunere provizorii pentru actele penale, în special pentru cele ale Antifraudei, dar şi pentru inspecţia fiscală atunci când nu se face Raport, pentru a putea încasa sumele cu celeritate şi a nu mai aştepta cu anii soluţia penală.

Nu am mai reuşit, iar acum se doreşte ruperea, în toate cazurile, a proceselor verbale penale de RIF (Raportul de Inspecţie Fiscală). Astfel, sumele pentru care se face plângere penală nu vor mai înscrise în deciziile de impunere şi nu vor mai fi încasate decât la finalizarea dosarului penal. Adica la calendele greceşti. Alo, pe la DNA s-a auzit? E doar un exemplu... Dar ceea ce este grav este că actuala conducere a MFP îşi asumă Ordonanţe de Urgenţă pe modificări fundamentale de legislaţie! E ceea ce eu am definit ca fiind acţiunile inconştienţilor fericiţi".

Ministrul Finanţelor Publice Anca Dragu a negat conţinutul proiectelor publicate în presă, care anunţau creşteri de taxe şi impozite.

Oficialul a reacţionat la informaţiile apărute, transmiţând, printr-un comunicat, că MFP "urmăreşte simplificarea şi stimularea investiţiilor prin măsuri fiscale, nicidecum majorarea taxelor şi impozitelor".

Anca Dragu a spus: "Am cerut experţilor din minister pe probleme de fiscalitate o analiză internă care să cuprindă mai multe scenarii de calcul pentru simplificarea, debirocratizarea şi crearea unor condiţii mai bune pentru mediul de afaceri. În acest context, creşterea taxelor nu a fost luată în considerare ca scenariu posibil pentru pachetul de măsuri ce va modifica Codul Fiscal. Nu includem măsuri care să creeze poveri fiscale suplimentare pentru niciun tip de contribuabil, persoane juridice, fizice, persoane fizice autorizate sau cele cu activităţi independente".

Ministerul Finanţelor Publice nu are în vedere o creştere a contribuţiilor sociale obligatorii nici pentru angajat, nici pentru angajator, mai subliniază comunicatul MFP, adăugând: "Persoanele Fizice Autorizate (PFA), cu activităţi independente sau profesii liberale nu sunt vizate de vreo măsură de creştere a taxării. În egală măsură, Ministerul Finanţelor Publice nu a avut niciodată în vedere modificarea costului angajatorilor cu salariile şi nici a salariilor nete. (...) Subliniem faptul că nu există un proiect de modificare a Codului fiscal asumat de Ministrul Finanţelor Publice care să includă majorări de taxe şi de impozite sau de contribuţii sociale obligatorii".

Afirmaţiile făcute de ministrul finanţelor au lovit ca un bumerang, întorcându-i-se în scurt timp, prin reacţiile specialiştilor din domeniu care nu au întârziat să critice declaraţiile ministrului de resort.

Gelu Diaconu, fostul şef al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, susţine că Anca Dragu minte când spune că acest proiect de Ordonanţă nu este asumat de MFP, menţionând că documentul de circa 100 de pagini "circulă de mult timp în minister, aflându-se în laboratoarele MFP de câteva luni".

Domnia sa ne-a declarat: "Nu poţi redacta un document de 100 de pagini în câteva zile. Acest proiect este asumat de Dragu, de Biriş (n.r. Gabriel Biriş, secretar de stat în MFP) şi de Cioloş (n.r. premierul Dacian Cioloş) şi le este necesar ca să stea la baza proiectului de buget pe anul viitor, pentru că veniturile au luat-o la vale".

La rândul său, Sebastian Bodu, de asemenea fost preşedinte al ANAF, a scris, pe pagina sa de Facebook: "Este ridicolă încercarea Ancăi Dragu de a nu-şi asuma paternitatea proiectului de modificare a Codului fiscal şi a Codului de procedură fiscală, trimise spre avizare Consiliului fiscal, proiect care conţine aberaţii majore sau chiar neconstituţionale, precum: transferul contribuţiilor exclusiv la angajat şi obligaţia angajatorilor de a majora salariul brut pentru a menţine acelaşi salariu net, impozitarea averilor nejustificate cu 75%, adică o formă de confiscare prin act administrativ (atenţie, nejustificat nu înseamnă ilicit!) şi posibilitatea organului de inspecţie fiscală de a se transforma ad-hoc în organ de control inopinat. Problema e că doamna ministru tehnocrat nu ştie o iotă de fiscalitate sau de administrare fiscală. Nu a citit proiectul sau, dacă l-a citit, nu a înţeles nimic din el. Deşi văzută ca mare specialist pentru simplul fapt că lucrează la Comisia Europeană, Anca Dragu nu a ajuns funcţionar european prin concurs, ci prin numire directă. Mai mult, deşi a dat examenul EPSO de două ori, l-a picat la un scor ruşinos (sub 50% din punctaj)".

• Schwartz: "Dacă nu globalizăm veniturile, atunci contribuţiile vor creşte semnificativ"

Până când proiectul nu va fi publicat pe site, discuţiile în jurul său sunt pur teoretice, este de părere expertul fiscal Dan Schwartz, care ne-a spus: "Dacă într-adevăr aceasta este forma proiectului de modificare, atunci este dovada că MFP nu înţelege faptele.

Nu poţi să intervii prin Codul Fiscal în contractele încheiate între angajaţi şi angajatori, să impui creşterea salariilor şi să pui amenzi. Este ilegal şi imposibil. Care este prejudiciul adus statului ca să fiu amendat conform Codului Fiscal?"

Printre altele, în proiectul citat se arată: "În scopul neutralizării efectelor majorării cotelor de contribuţie de asigurări sociale individuală şi contribuţie de asigurări sociale de sănătate individuală, datorate de persoanele fizice, ca urmare a includerii contribuţiilor sociale obligatorii datorate de angajatori, se introduce următoarea măsură tranzitorie: (...)

- pentru salariile de bază brute lunare mai mici sau egale cu 5 câştiguri salariale medii brute pe economie, salariul brut lunar de bază se majorează cu 21%. Procentul de 21% reprezintă suma contribuţiilor angajatorului la fondul de asigurări sociale şi fondul de asigurări sociale de sănătate datorate de angajator până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă;

- pentru salariile de bază brute lunare mai mari decât 5 câştiguri salariale medii pe economie, salariul brut lunar de bază se majorează cu 2.815 lei. Suma de 2.815 lei este egală cu suma dintre contribuţiile angajatorului la fondul de asigurări sociale şi fondul de asigurări sociale de sănătate datorate de angajator până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, calculate pentru echivalentul a 5 salarii medii brute pe economie, luând în calcul că salariul mediu brut pentru 2016 este de 2.681lei.

Nerespectarea de către angajator a prevederilor alin. (1) se sancţionează cu amendă egală cu dublul diferenţelor constatate în minus de către organul fiscal.

Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2017".

Domnul Dan Schwartz ne-a mai precizat că, în Ministerul Finanţelor, a fost vehiculată intenţia de creare a unei egalităţi între PFA şi salariaţi, din punct de vedere al contribuţiilor la buget, dar că soluţia nu este cea din proiectul apărut în presă: "Nu aceasta este soluţia, ceea ce vedem în acest document este lipsit de realism. Referitor la plafonarea bazei de impozitare la cinci salarii, ne întrebăm ce plafonăm - fiecare venit în parte sau globalizăm veniturile? Pentru că, dacă nu le globalizăm, atunci creşterile nivelului contribuţiilor vor fi enorme".

În opinia lui Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), proiectul ieşit în presă este "o confuzie intenţionată". Domnia sa ne-a spus că, în ministerul de resort, este pus în discuţie absolut informal un astfel de proiect, pentru a fi analizat de specialiştii care ar urma să-şi dea cu părerea, dar nu cel care a circulat în presă. "Este un balon de încercare aruncat în presă total neoficial. În proiectul pe marginea căruia discută ministerul, trecerea fiscalităţii de la angajator la nagajat nu este prevăzută", ne-a declarat domnia sa.

Principiul acestui proiect este uniformizarea sarcinii fiscale pentru toate categoriile de salarii, întrucât contribuţiile aferente salariilor sunt foarte mari, în timp ce pentru alte tipuri de activităţi contribuţiile sunt foarte mici, ne-a spus Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, subliniind: "În principiu, iniţiativa urmăreşte să uniformizeze nivelul dărilor, reducându-le pe cele aferente salariilor şi majorându-le pe cele plătite de PFA, odată cu aplicarea unui plafon la baza de impozitare, de cinci salarii. Principiul mi se pare unul corect şi echitabil. De fapt, impactul pe salariat nu este unul negativ, ci pozitiv, întrucât povara fiscală nu creşte, ci scade. Poate formula nu este cea mai fericită, dar, în esenţă, gândirea este bună".

Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), a cerut public să se comunice cine şi cu ce scop a întocmit proiectul, precizând: "Documentul dat publicităţii are 99 de pagini, cuprinde modificări multiple şi cu siguranţă a fost lucrat în interiorul Ministerului de Finanţe. Cerem public să ni se comunice cine şi cu ce scop a lucrat acest document şi, de asemenea, cine suportă consecinţele economice ale impactului în rândul investitorilor, angajaţilor şi angajatorilor români".

CNIPMMR şi-a exprimat dezacordul faţă de informaţiile potrivit cărora se propune modificarea Codului fiscal şi a sistemului actual de impozitare.

În acelaşi timp, CNIPMMR îşi arată surpinderea că un document de circa 100 de pagini a fost redactat doar cu scopul să creeze confuzie în rândul contribuabililor.

Florin Jianu a menţionat, într-un comunicat, că în cadrul Planului de guvernare al mediului de afaceri 2016-2020, pe care Consiliul îl lansează în data de 13 septembrie 2016 se prevede în mod explicit:

- aplicarea Codului Fiscal astfel cum acesta este adoptat şi nemodificarea lui timp de patru ani;

- reducerea TVA de la 20% la 19%, începând cu 1 ianuarie 2017;

- eliminarea impozitului pe construcţiile speciale începând cu 1 ianuarie 2017;

- menţinerea cotei de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor la 1% pentru cele care au minim 2 salariaţi, 2% pentru cele care au 1 salariat şi 3% pentru cele fără salariaţi;

- menţinerea impozitării la 1% din venit pentru firmele nou-înfiinţate, cu cel puţin un salariat, constituite pe o durată mai mare de 48 de luni.

În prezent, angajatul datorează statului 10,5% - CAS, 5,5% - CASS şi 0,5% - şomaj, în timp ce angajatorul contribuie la buget cu 15,8% - CAS în condiţii normale de muncă (la care se adaugă 5 puncte procentuale pentru condiţii deosebite şi 10 puncte procentuale pentru condiţii speciale), 5,2% - CASS, 0,5% - şomaj.