CA URMARE A RECOMANDĂRILOR CURŢII DE CONTURI  PNVV: "Absorbţia fondurilor UE în sectorul vitivinicol a scăzut de la 100% la 10%"

Gradul de absorbţie a fondurilor europene a scăzut simţitor, în ultima perioadă, ajungând la 10% în acest an, de 100% în 2014, atrage atenţia Patronatul Naţional al Viei şi Vinului.

Motivul principal care stă la baza degradării nivelului de atragere a banilor europeni este reprezentat de recomandările pe care Curtea de Conturi le face în timpul controalelor de specialitate, ne-a spus Ovidiu Gheorghe, directorul general al PNVV.

Domnia sa ne-a declarat: "Curtea de Conturi face controale la APIA şi la Autoritatea de Management şi face recomandări care îngreunează foarte mult activitatea acestor entitări, care, de teamă, transformă respectivele recomandări în legi. Un exemplu de recomandare este să nu se mai acorde fonduri UE pentru reconversie persoanelor fizice, pentru că nu pot dovedi cheltuielile".

În urma acestor practici, Ministerul Agriculturii a crescut foarte mult birocraţia, potrivit domnului Gheorghe, care ne-a mai spus că, în continuare, gradul de absorbţie ar trebui să crească, după ce va fi emis un ordin de ministru prin care construcţia de crame noi va fi eliminată din PNDR şi introdusă în Programul Naţional Suport.

PNVV aduce în atenţia decidenţilor politici, în cadrul unui comunicat de presă, trei cazuri cu impact negativ major asupra competitivităţii producătorilor români:

"- Legislaţia privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje - Legea nr. 249/2015 şi actele normative subsecvente -, în condiţiile în care statul român nu a creat mecanisme de recuperare/reciclare a ambalajelor şi nici de prelucare a acestora, menţinând arbitrar însă obligaţia producătorilor de a achita 2 lei/kg de ambalaj;

- Scăderea alarmantă a gradului de absorbţie a fondurilor europene în sectorul vitivinicol, în primul rând din cauza ingerinţelor Curţii de Conturi a României în redactarea legislaţiei, fără să aibă pregatire profesională specifică şi bazându-se strict pe o abordare birocratică contabilicească, generând astfel blocaje majore în accesarea programelor cu finanţare europenană. Spre exemplificare, dacă până în anul 2014 sectorul vitivicol avea grad de 100% absorbţie, anul acesta suntem la circa 10%;

- Întârzierea acreditării Autorităţilor de Management ale Programelor

Operaţionale întârzie flagrant absorbţia fondurilor europene".

Valeriu Cotea, preşedintele PNVV, subliniază: "Criza politică şi blocajele din instituţiile publice centrale, lipsa mediului economic cu predictibilitate legislativă şi fiscală, variaţiile majore ale cursului valutar sunt premise majore care afectează grav economia şi producătorii români".

În acest context, Patronatul Naţional al Viei şi Vinului solicită public răspunsuri şi o reacţie adecvată şi conformă competenţelor Parlamentului şi Guvernului României, din partea PSD, ALDE, PNL, USR, UDMR la problemele prezentate mai sus.

Sectorul vitivinicol simte nevoia unui brand de ţară, promovarea individuală a producătorilor noştri de vin pe piaţa externă nefiind eficientă, potrivit reprezentanţilor din domeniu.

Ovidiu Gheorghe ne-a precizat: "Degeaba companii importante din sector cheltuiesc sume importante de bani ca să se promoveze în alte ţări dacă nu avem o umbrelă deasupra".

Totodată, Cătălin Păduraru, Wine Ambassador în cadrul Asociaţiei Degustătorilor Autorizaţi din România, subliniază faptul că ne lipseşte "pluri-disciplinaritatea", opinând că, la noi, nu există studii "care să ne conducă spre un drum pe care să fie laolaltă oenologi, antropologi, lingvişti, cunoscători în ale ştiinţelor sociale şi toţi aceştia să se subsumeze unei activităţi ale unor comunicatori".

Domnul Păduraru consideră: "Comunicarea nefăcându-se pe plan mondial, suntem în afara informaţiei cu circulaţie internaţională. Nu suntem cunoscuţi absolut deloc, toată literatura de specialitate este viciată de informaţii prelucrate greşit. Companiile au interese diferite, sunt de calibre diferite, nu pot forma ele însele branduri de ţară şi nu pot transmite un mesaj coerent, pentru că nu au resurse ca să ajungă la mesajul ce trebuie transmis. România, în general, parcurge nişte poveşti date de miraje ce ar trebui demontate. Vecinii noştri din nord - polonezii, ucrainienii, ruşii etc. pot constitui pieţe foarte bune de desfacere. Pe noi ne interesează, însă, fantasmagoricele pieţe ale SUA, unde nu vom putea intra niciodată semnificativ, ne interesează Canada, China - care va deveni un exportator în viitor etc. În Ministerul Economiei nu există un departament care să centralizeze aceste date, să le pună cap la cap, să emită prognoze, strategii şi, astfel, toate eforturile pe care ziariştii şi cei din cercetare le fac rămân exerciţii fără finalitate. Producătorii sunt obligaţi de exerciţiul financiar să se gândească doar la ziua de mâine".

Cătălin Păduraru consideră că, în cinci ani, capitalul românesc din viticultură va fi minoritar dacă vom rămâne pe drumul pe care suntem acum.