Problema majoră a ţării noastre în perspectiva integrării în Uniunea Europeană (UE) este, pe segmentul vinurilor, calitatea acestora. Piaţa mondială a vinurilor de categorii inferioare este suprasaturată şi determină scăderea preţurilor, ceea ce îi nemulţumeşte profund pe viticultorii români şi europeni.
"Adevărata problemă românească este cea a vinurilor de slabă calitate şi a vinurilor contrafăcute", a declarat Ciolos-Villemin Valerie, expert al Institutului de Cooperare cu Europa Orientală, în cadrul conferinţei cu tema "Consultări româno-franceze privind situaţia actuală şi perspectivele sectorului vitivinicol românesc". Potrivit spuselor domniei sale, o calitate adecvată poate fi realizată prin folosirea de soiuri competitive, avîndu-se în vedere reorganizarea capacităţii de prelucrare, dar şi de instruire a producătorilor.
Astăzi, cea mai mare parte a exporturilor de vin ieftin din România merge spre Republica Moldova. După scăderea exporturilor de profil către Europa de Nord, Japonia, Israel şi America, producătorii încearcă să se orienteze spre noi pieţe din Europa Centrală şi de Est.
Participanţii la manifestarea mai sus amintită au atins şi problema primelor de export. Acestea sînt acordate, pentru vinurile de origine controlată, producătorilor care fac pregătiri speciale pentru export către ţările terţe UE. Reprezentanţii Organizaţiei Naţionale Interprofesionale Vitivinicole au cerut o primă de export în valoare de 14.500 lei/sticla, însă au obţinut o ofertă de numai 4.800 lei/sticla.
O dată cu apariţia unor agenţi economici privaţi şi stabilizarea situaţiei macroeconomice din ţara noastră, filiera vitivinicolă autohtonă dă cîteva semne de restructurare. Totuşi, micile asociaţii familiale viticole, care deţin mai mult de trei sferturi din suprafeţele ocupate cu vii nobile, sînt încă absente în acest proces.