Actualizare - Dragnea: PSD a acceptat clauza de stabilitate în legea offshore, dar însăşi legea e o garanţie în acest sens
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a explicat astăzi că PSD a acceptat amendamentul PNL la legea offshore referitor la clauza de stabilitate deoarece social-democraţii au constatat că sunt singurii din Parlament care nu susţin această propunere, însă consideră că nu era necesară o astfel de prevedere, întrucât însăşi legea e o garanţie în acest sens.
"Domnul Daniel Suciu a constatat, după luările de poziţie ale PNL, USR, UDMR şi ALDE şi minorităţi, că toate grupurile parlamentare, cu excepţia PSD, au dorit ca acel amendament să fie introdus în lege, în urma acestei constatări, pentru a exista un consens pe această lege foarte importantă. PSD nu a avut ce să facă. Categoric nu este o răzgândire a noastră, doar o constatare că, pe acel amendament, PSD a rămas singurul care nu l-a susţinut", a precizat Dragnea la Parlament.
Argumentele celor care au susţinut acest amendament au fost legate de faptul că investitorii trebuie să aibă garanţia unei stabilităţi a legislaţiei pe perioada exploatărilor din offshore, a arătat Dragnea.
"Ceea ce este corect. Dar prezenţa acelui amendament, practic, nu aduce nimic în plus în legătură cu stabilitatea. Tot cei care susţineau acest amendament spuneau că dacă vreodată cineva vrea să modifice această legislaţie, investitorii pot da în judecată statul român la curţile de justiţie internaţionale şi de arbitraj, unde au câştig de cauză, la fel de bine pot da statul în judecată şi pe baza acestei legi, pentru că este vorba de nişte prevederi legale în vigoare la momentul în care ei iau decizia de investiţii şi ceilalţi care vor veni", a mai precizat Dragnea.
(V.D.)
--------
Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat astăzi proiectul legii offshore, cu 170 de voturi "pentru", 3 voturi împotrivă şi o abţinere.
"Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore se calculează prin aplicarea unuia sau unor procente de calcul, după caz, asupra veniturilor suplimentare obţinute din vânzarea gazelor naturale extrase din perimetrele offshore, aşa cum acestea sunt determinate potrivit Anexei nr. 2 care face parte integrantă din prezenta lege, impozit din care se deduce valoarea investiţiilor în segmentul upstream. Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore ţine seama de preţul de referinţă stabilit de ANRM pentru calculul redevenţelor. Tranzacţiile desfăşurate sub preţul de referinţă se impozitează la preţul de referinţă. Procentele de calcul a impozitului se calculează pe baza preţurilor de vânzare a gazelor naturale practicate de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore pe baza grilei de preţuri ajustate anual începând cu 1 ianuarie 2019 cu indicele anual al preţurilor de consum, după cum urmează: 30% din venitul suplimentar pentru preţurile de până la 85 lei/MWh inclusiv, 15% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 85 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 100 lei/MWh, 30% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 100 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 115 lei/MWh", se arată în proiectul de lege, potrivit Agerpres.
Conform acestuia, limita maximă a deducerii investiţiilor în segmentul upstream nu poate depăşi 30% din totalul impozitului pe veniturile suplimentare offshore.
Sumele datorate de titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetrele offshore ca impozit asupra veniturilor suplimentare se colectează într-un cont special, utilizat pentru finanţarea şi extinderea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale şi a racordurilor la sistemului naţional de transport gaze naturale, precum şi pentru finanţarea altor investiţii stabilite prin hotărâre a Guvernului, mai prevede proiectul.
Deputaţii au adoptat astăzi în plen, un amendament al PNL la proiectul legii offshore potrivit căruia titularilor acordurilor petroliere aflate în curs de executare li se aplică regimul fiscal specific destinat activităţii de explorare, dezvoltare, exploatare şi abandonare, desfăşurate în baza acordurilor existente la data intrării în vigoare a actului normativ.