Actualizare 19:55. Limita maximă a deducerii investiţiilor în segmentul upstream nu poate depăşi 30%.
Comisiile pentru industrii, buget şi administraţie publică ale Camerei Deputaţilor au decis, astăzi, la dezbaterea legii offshore, că limita maximă a deducerii investiţiilor în segmentul upstream nu poate depăşi 30% din totalul impozitului pe veniturile suplimentare offshore, faţă de 60% cum era în varianta adoptată de Senat.
Conform textelor adoptate, impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore se calculează prin aplicarea unuia sau a unor procente de calcul, după caz, asupra veniturilor suplimentare obţinute din vânzarea gazelor naturale extrase din perimetrele offshore, aşa cum acestea sunt determinate potrivit Anexei nr. 2 care face parte integrantă din lege, impozit din care se deduce valoarea investiţiilor în segmentul upstream, potrivit Agerpres.
"Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore ţine seama de preţul de referinţă stabilit de ANRM pentru calculul redevenţelor. Tranzacţiile desfăşurate sub preţul de referinţă se impozitează la preţul de referinţă. Procentele de calcul al impozitului se calculează pe baza preţurilor de vânzare a gazelor naturale practicate de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore pe baza grilei de preţuri de mai jos, ajustate anual începând cu 1 ianuarie 2019 cu indicele anual al preţurilor de consum, după cum urmează: a) 30% din venitul suplimentar pentru preţurile de până la 85 lei/MWh inclusiv; b) 15% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 85 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 100 lei/MWh; c) 30% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 100 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 115 lei/MWh; d) 35% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 115 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 130 lei/MWh; e) 40% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 130 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 145 lei/MWh; f) 50% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 145 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 160 lei/MWh; g) 55% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 160 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 175 lei/MWh; h) 60% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 175 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 190 lei/MWh; i) 70% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 190 lei/MWh", mai prevede un amendament PSD adoptat de comisii.
Deputaţii din comisii au aprobat şi un amendament potrivit căruia "titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei legi beneficiază, pe toată perioada derulării acestora, de nivelul de redevenţă, cotele procentuale de redevenţă petrolieră, pragurile de producţie brută aferente acestor cote existente la data intrării în vigoare a prezentei legi".
Comisiile au mai stabilit că "sumele datorate de titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetrele offshore ca impozit asupra veniturilor suplimentare se colectează într-un cont special cu destinaţia venit la Fondul special de finanţare a contractelor de parteneriat public privat (...) şi extinderea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale şi a sistemului naţional de transport gaze naturale. Repartizarea sumelor colectate se face prin hotărâre a Guvernului".
Sumele colectate din impozitul asupra veniturilor suplimentare se administrează de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Valoarea cumulată a investiţiilor în segmentul upstream, înregistrate în evidenţa contabilă potrivit reglementărilor legale în vigoare, de la intrarea în vigoare a prezentei legi până în luna pentru care se calculează impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore, precum şi valoarea investiţiilor din programele de lucrări realizate şi aprobate de către ANRM în baza acordurilor petroliere, care au fost înregistrate în evidenţa contabilă până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se diminuează lunar cu valoarea investiţiilor în segmentul upstream deduse din impozitul pe veniturile suplimentare offshore. Deducerile se aplică până la atingerea valorii cumulate a investiţiilor în segmentul upstream, aprobate de către ANRM şi înregistrate în evidenţa contabilă conform legilor în vigoare.
În cazul înstrăinării investiţiilor pentru care s-a beneficiat de deducerea, deducerea acordată se scade din valoarea cumulată a investiţiilor în segmentul upstream, proporţional cu raportul dintre valoarea investiţiilor cedate şi valoarea investiţiilor înregistrate în segmentul upstream în perioada de referinţă în care a fost acordată. Investiţiile luate în calcul pentru deducerea din impozitul pe veniturile suplimentare nu pot face obiectul altor deduceri. Investiţiile luate în calculul deducerii din impozitul pe veniturile suplimentare nu sunt luate în calculul rezultatului fiscal al perioadelor de plată a impozitului pe profit în sensul în care pentru acestea nu sunt acceptate reduceri/scutiri de impozite sau deduceri de costuri, acestea fiind considerate nedeductibile la calculul impozitului pe profit.
Durata iniţială a concesiunii poate fi până la 30 de ani, cu posibilitate de prelungire de până la 15 ani prin hotărâre a Guvernului, la solicitarea titularului acordului petrolier referitor la perimetre petroliere offshore cu condiţia îndeplinirii în totalitate a programelor de lucrări stabilite de ANRM prin acordul petrolier, au mai stabilit comisiile.
----
Comisiile pentru industrii, buget şi administraţie publică din Camera Deputaţilor au aprobat, astăzi, modificările la legea offshore. S-au înregistrat 31 de voturi pentru, 10 împotrivă şi patru abţineri.
Cele mai multe amendamente adoptate aparţin grupului PSD, potrivit Agerpres.
Raportul cu amendamentele adoptate urmează să intre în dezbaterea plenului Camerei Deputaţilor, care este for decizional.