Capacitatea de cazare turistică existentă la 31 iulie a crescut cu 2% faţă de aceeaşi dată a anului trecut

Din totalul de 141,1 mii camere existente în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare existente la 31 iulie 2014 (exclusiv camerele din căsuţe), numărul de camere a crescut în 2014 cu 1444 în hoteluri, cu 776 în pensiunile agroturistice, cu 233 în hosteluri, cu 53 în cabane turistice şi cu 48 în sate de vacanţă, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS).

Numărul locurilor de cazare turistică existente la 31 iulie 2014 a fost de 311,3 mii. Cele mai multe locuri 186,2 mii erau în hoteluri. Urmau pensiunile agroturistice cu 30,5 mii locuri, pensiunile turistice cu 27,3 mii locuri, vilele turistice cu 13,8 mii locuri, campingurile cu 12,9 mii locuri.

Din structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică 31,4% au fost în alte zone, 26,2% în staţiunile din zona montană, 21,5 % au fost în Municipiul Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ (exclusiv oraşul Tulcea), 11,3% în staţiunile din zona litorală (exclusiv oraşul Constanţa), 7,3% în staţiunile balneare şi 2,3% în Delta Dunării (inclusiv oraşul Tulcea) .

Pe zone turistice, din numărul total de locuri, 83,6 mii erau în "staţiuni din zona litorală, exclusiv oraşul Constanţa", 83,2 mii în "Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ, exclusiv oraşul Tulcea", 55,6 mii în "alte localităţi şi trasee turistice", 51,0 mii în "staţiuni din zona montană", 33,6 mii în "staţiuni balneare" şi 4,3 mii în zona "Delta Dunării, inclusiv oraşul Tulcea".

Primele cinci judeţe, ierarhizate după numărul total de structuri de primire turistică existente au fost: Braşov (787 structuri de cazare), Constanţa (746), Harghita (321), Suceava (296) şi Prahova (286). Judeţul Constanţa a deţinut cea mai mare pondere (27,5%) în totalul camerelor existente în structurile de primire turistică (exclusiv camerele din căsuţe). Din numărul total de locuri de cazare turistică existente, judeţul Constanţa a deţinut 28,1%, judeţul Braşov cu 8,4%, după care au urmat Municipiul Bucureşti cu 6,1%, Prahova cu 3,7%, judeţul Vâlcea cu 3,6%, Bihor cu 3,3%, etc.

Din numărul total de locuri în hoteluri, 40,0% au fost în hotelurile cu 3 stele, 32,8% au fost în hoteluri cu 2 stele, 19,8% în hotelurile cu 4 stele, 3,9% în hotelurile cu 5 stele, 3,1% în hotelurile cu o stea, şi 0,4% în hotelurile neclasificate pe stele.

Cele mai multe hoteluri erau încadrate la categoria 3 stele (50,0% din total hoteluri) şi 2 stele (25,3%). Hotelurile cu 5 stele au fost în număr de 31 (cu doua mai mult ca la 31 iulie 2013), iar cele cu 4 stele au fost 267 (cu 15 mai multe decât la 31 iulie 2013).

La 31 iulie 2014 erau neclasificate pe stele 120 structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare faţă de 123 la aceeaşi dată a anului trecut. Cea mai mare parte au fost tabere de elevi şi preşcolari (51,7% din total în anul 2014, respectiv 50,4% în anul 2013). Din cele 1473 hoteluri în stare de funcţionare la 31 iulie 2014, un număr de 6 hoteluri (0,4% din total hoteluri), cu un total de 747 locuri, nu erau clasificate pe stele.

După modul de funcţionare a structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, 75,7% din total camere au fost în structuri de primire turistică permanente. Camerele cu baie sau duş au reprezentat 95,7% din totalul camerelor (exclusiv camerele din căsuţe). În taberele de elevi şi preşcolari 69,8% din camere erau fără baie sau duş.