"Carmistin va lansa prima fermă bio autohtonă de carne de pasăre"

• (Interviu cu Andrei Brumaru, CEO Carmistin)

Produsele bio încep să îşi facă din ce în ce mai simţită prezenţa în piaţa din ţara noastră, mai ales în contextul implementării noii strategii europene Farm to Fork. Cu toate acestea derularea business-ului în acest domeniu nu este unul care aduce profit peste noapte, ci este nevoie de multe investiţii iniţiale în terenuri ecologice, în capacităţi de producţie bio şi în zootehnia bio, care trebuie toate certificate în acest sens de organisme specializate.

Una dintre companiile din ţara noastră care derulează în prezent un amplu proces de conversie a terenurilor agricole proprii care susţin hrana fermelor este Grupul Carmistin. Mai mult de 30% din totalul de 7.000 hectare ale companiei au trecut sau sunt în proces de trecere la agricultura bio. Divizia de pui reprezintă aproximativ 50% din business-ul Carmistin, companie care se află între primii trei producători de alimente din ţara noastră. Carmistin a intrat pe piaţa creşterii păsărilor în anul 2008, prin înfiinţarea companiei Avicarvil, odată cu preluarea platformei Oltchim, platformă avicolă cu o experienţă de peste trei decenii în creşterea şi producţia de carne de pasăre. Compania şi-a consolidat treptat poziţia, devenind unul dintre principalii producători de carne de pasăre la nivel naţional. Grupul Carmistin cuprinde peste 20 de companii active în producţia de carne de pasăre şi ouă, creşterea porcilor, creşterea bovinelor, dar şi în producţia de cereale, în cadrul companiei fiind integraţi în prezent fermieri cu peste 10.000 hectare teren cultivat, din care peste 30% reprezentând agricultura bio. Obiectivul Carmistin este de a deveni cel mai mare producător de proteină animală din România.

De aceea, pentru a afla ce înseamnă cu adevărat să produci bio în ţara noastră, ce cheltuieli implică o astfel de afacere şi cum se derulează procesul de educare a consumatorilor pentru accesarea unor astfel de produse, am realizat următorul interviu cu Andrei Brumaru, CEO al companiei Carmistin.

Reporter: Compania dumneavoastră şi-a făcut simţită prezenţa în ultimii ani în domeniul produselor bio. Ce înseamnă însă cu adevărat produse bio în domeniul agro-alimentar?

Andrei Brumaru: Pentru a produce bio este nevoie de respectarea regulamentelor europene. Este vorba despre certificări pe care le obţii de la anumite organisme, care vin şi verifică dacă produci cu adevărat hrană bio şi îţi oferă un document în acest sens. Noi am ales să mergem în direcţia aceasta, deoarece obiectivul nostru strategic este să producem hrană cât mai sănătoasă. Astăzi piaţa din România este în formare, nu este o piaţă dispusă să plătească şi să aibă posibilitatea să acopere preţul şi costurile care le include producţia bio. Noi am certificat bio anii trecuţi cele două abatoare de carne de pasăre pe care le deţinem. Ele sunt acum recunoscute drept abatoare care pot produce şi sacrifica pui bio. Trendul european din acest moment este producţia în domeniul bio, numai că există o ruptură de înţelegere vis-a-vis de consumator, care în acest moment nu este educat să înţeleagă ce înseamnă bio, producţie free-range, ce înseamnă pui crescut la sol, ou la baterie, etc.. E o chestiune în care piaţa trebuie să se educe.

Reporter: Cât costă implementarea unui asemenea concept? Cu cât au crescut costurile de producţie, odată cu lansarea diviziei de produse bio din cadrul companiei?

Andrei Brumaru: Totul pleacă de la terenuri. Degeaba vrei tu să obţii producţie de ouă sau pui bio, dacă nu ai terenuri omologate, certificate în acest sens. În primul rând o fermă pentru producţia bio trebuie construită pe un teren care se află deja în agricultura ecologică. Dacă vrei să ai un teren în agricultura ecologică, acesta va fi monitorizat timp de doi sau trei ani, în funcţie de culturile pe care le ai pe acest teren şi de planul de culturi. Abia după aceea poţi să spui că terenul respectiv este bio. Construieşti ferma şi certifici producţia bio. Revenind la întrebare, costurile de producţie sunt acum cu 35%-40% mai mari decât înainte să ne axăm pe acest tip de produse.

• Cereale bio pentru o zootehnie bio

Reporter: Costurile de producţie sunt acoperite de preţul obţinut de vânzare pentru ca să mai rămână în companie un oarecare profit?

Andrei Brumaru: Noi nu targhetăm în acest moment ca din producţia bio să câştigăm bani, ci dorim să educăm piaţa, să o formăm. Partea de ouă a fost demarată ca tip de producţie bio, pentru că mai sunt competitori în piaţă, în schimb partea de carne este în urmă şi targhetăm lansarea în curând, în acest an a primei ferme bio din România de carne de pasăre.

Reporter: Am văzut că deţineţi întregul lanţ de aprovizionare, plecând de la producător, trecând prin furnizor şi distribuitor, pentru a ajunge în magazinele în care intră consumatorii. Practic s-ar putea spune că sunteţi una dintre companiile din ţara noastră care a implementat deja strategia europeană "Farm to Fork".

Andrei Brumaru: Da, asta ne interesează. Vrem să integrăm lanţul, să diversificăm cât mai mult producţia, să avem produse de cea mai bună calitate. Pentru că toată această activitate pleacă de la teren, noi avem un plan puternic în zona de agricultură bio. Avem în jur de 2500 - 3000 de hectare care sunt în perioada de conversie sau sunt deja certificate pentru producţia bio. Anul acesta sperăm să avem certificate bio peste jumătate dintre terenurile pe care le deţinem, iar în următorul an vor fi certificate toate.

Reporter: Cum reuşiţi să faceţi competitorilor din piaţă pe segmentul producţiei clasice, non-bio, mai ales că unii dintre aceştia continuă să folosească pesticide care sunt periculoase pentru sănătate, cum ar fi glifosfatul care mai poate fi folosit până la finalul anului 2023?

Andrei Brumaru: Noi ne dorim să creeştem producţia bio şi să ieşim din aceste discuţii. Într-adevăr, dacă vrei să produci convenţional, trebuie să produci aşa cum o fac toţi cei din piaţă, pentru că în caz contrar nu vei fi competitiv în privinţa preţului produselor respective. Tocmai de aceea strategia noastră este să mergem în zone de nişă şi să producem cât mai sănătos. Ţara noastră este la începutul producţiei bio în privinţa cerealelor. Nu asistăm la o competiţie reală în acest moment, deşi potenţialul este foarte mare, dar vorbim despre o chestiune de acomodare şi de crea nişte fluxuri şi nişte pieţe. Degeaba producem cereale bio, dacă nu avem şi o zootehnie bio.

• Termen de valabilitate de maximum zece zile pentru produsele fresh

Reporter: Cum creaţi aceste pieţe? Bănuiesc că e nevoie de multă muncă pentru educarea consumatorilor. Care sunt mijloacele prin care informaţi consumatorii despre beneficiile produselor bio?

Andrei Brumaru: În primul rând, produsul trebuie să fie la raft, pentru ca acesta să fie asimilat de consumator. Apoi este necesar ca fiecare produs să aibă în spate o poveste, care să prezinte situaţia reală a realizării acestuia. De exemplu, în cazul ouălor bio pentru ca găina să fie certificată pentru o astfel de producţie, toate furajele cu care este hrănită trebuie să provină din agricultura ecologică şi nu trebuie să aibă niciun fel de premixuri care nu sunt certificate sau alte adausuri, trebuie să aibă acces în curte, unde spaţiul minim aferent pentru fiecare pasăre trebuie să fie de 4 metri pătraţi. Practic vorbim despre standarde foarte ridicate. Situaţia este similară şi pentru producţia bio de carne de pasăre. Puiul pe care vrei să îl certifici bio trebuie să se vadă în cele peste 80 de zile de viaţă în curte unde să dispună de o suprafaţă minimă de 4 metri pătraţi. În ceea ce priveşte capacităţile de producţie, în acest moment putem produce, de exemplu, 35.000 ouă bio pe zi, ceea ce reprezintă 70% din producţia noastră de ouă.

Reporter: Produse bio proaspete sau congelate?

Andrei Brumaru: Cu siguranţă, produse bio proaspete.

Reporter: De ce nu congelate?

Andrei Brumaru: Nu targhetăm aşa ceva. Există o piaţă de congelate, numai că deja, în accepţiunea consumatorilor, când ai spus de congelat vorbeşti despre un produs care nu mai este la fel de natural precum cel care este proaspăt.

Reporter: Ce înseamnă un produs fresh? Care este termenul de valabilitate în care consideraţi că acel produs este fresh, proaspăt şi nu este depăşit?

Andrei Brumaru: Termenul de valabilitate al produselor fresh depinde de modul de ambalare şi de tipul de ambalaj utilizat, şi este undeva la maximum 14 zile la carne şi maximum 20 de zile la ouă. După aceea, e nevoie de reconfirmare că produsele respective mai păstrează sau nu calităţile de produs fresh.

Reporter: Dar care este recomandarea dumneavoastră? Pui fresh până în 14 zile sau până în 10 zile, ca termen de valabilitate a produsului?

Andrei Brumaru: Până în 10 zile, pentru că după depăşirea acestui termen este greu de spus că produsul respectiv mai are aceleaşi calităţi ca un produs fresh.

• Centrale pe peleţi din paie pentru încălzirea fermelor bio

Reporter: Cum vă descurcaţi cu energia necesară derulării activităţii de producţie, ţinând cont că în ultimii ani am asistat la o explozie a preţurilor din piaţa de energie?

Andrei Brumaru: Noi suntem mari consumatori de energie şi când ne referim la energie avem în vedere atât gazul cât şi energia electrică. Într-adevăr toată industria a fost afectată în ultimii doi ani din cauza creşterii preţurilor din energie, dar noi ne-am setat un obiectiv şi încercăm să ne ţinem de el. Toată energia pe care noi o consumăm astăzi este energie verde, fie că discutăm despre producţia de energie din panouri fotovoltaice, fie că vorbim despre energie hidro. Nu căutăm să ne acoperim întregul consum din producţia proprie de energie. Avem contracte cu producători mari din domeniul energetic, dar căutăm ca energia primită de la furnizori să fie energie verde, din surse regenerabile. Ne-am setat drept obiective ca în următorii trei ani să devenim eficienţi total din punct de vedere energetic şi să ne asigurăm independenţa energetică. În ceea ce priveşte energia termică este mai greu să obţinem atât de repede independenţa energetică, dar încercăm să înlocuim gazul cu centrale pe peleţi din paie pentru a da un sens conceptului de economie circulară sau agricultură circulară. Colectăm paiele din câmp, formăm baloţi de paie şi peleţi din paie şi avem deja în unităţile noastre primele ferme care au centrale termice ce funcţionează cu paie ca sursă alternativă de încălzire.

Reporter: Care sunt perspectivele pentru finalului anului în curs, comparativ cu anul 2022?

Andrei Brumaru: Anul 2023 va fi un an dificil din punct de vedere al pieţei, al stabilităţii. Nu ştiu ce se va întâmpla cu cerealele pentru că vedem o volatilitate foarte mare în preţ, iar această volatilitate este întreţinută de cerealele care vin din Ucraina. Cu toate acestea, suntem optimişti şi investim permanent. În următorii ani avem programate investiţii foarte mari în integrarea completă a lanţului principal de aprovizionare şi în creşterea capacităţilor de producţie, şi credem că putem realiza aceste obiective.

Reporter: Vă mulţumim!