630.206 de turişti au vizitat anul trecut Castelul Bran, în creştere cu 14,5% faţă de anul anterior. Românii au început să fie mai atraşi de ideea vizitării castelului, raportul dintre vizitatorii străini şi români reducându-se de la 61% - 39% în 2014, la 56% - 44% anul trecut. Chiar şi aşa, numărul turiştilor străini care au ajuns la castel a fost în creştere cu 10%, susţin reprezentanţii companiei care administrează Castelul Bran.
Pe de altă parte, veniturile castelului au urcat anul trecut cu 31,4%, de la 12,49 milioane de lei la 16,41 milioane de lei (circa 3,64 milioane de euro).
Alexandru Prişcu, PR manager al Castelului Bran, a declarat: "Credem că trendul ascendent se datorează unui cumul de factori, unii dintre aceştia fiind independenţi de Castelul Bran (o mai bună imagine a României la nivel global, o reală îmbunătăţire a infrastructurii turistice şi a calităţii serviciilor, precum şi o paletă mai largă de produse adresate atât pieţei interne, cât şi celei de incoming), în timp ce alţi factori sunt strict legaţi de politica internă de administrare (o mai bună vizibilitate a Castelului Bran în mediul online, participarea la târgurile de turism din Londra, Berlin şi Stuttgart, calendarul anual de evenimente, precum şi un upgrade constant al serviciilor)".
Totuşi, numărul turiştilor putea fi mai mare, susţine sursa citată. "Problema cea mai mare este reprezentată de lipsa infrastructurii. Mai exact, autostrada care să lege Bucureştiul de Braşov, dublată de lipsa aeroportului Braşov şi, nu în ultimul rând, calitatea extrem de precară a drumului naţional ce face legătura între Râşnov şi Bran", se arată într-un răspuns al administraţiei Castelului cu privire la ce lucruri ar mai fi de făcut de către autorităţi pentru o mai bună punere în valoare a obeictivului turistic.
• Prima atestare documentară, datată 1377
Dominic de Habsburg a primit Castelul Bran în urma retrocedării acestuia pe 26 mai 2006. Dispoziţia de restituire a fost semnată de directorul Muzeului Bran, Narcis Dorin Ion. Totodată, ministrul Culturii şi Cultelor, Adrian Iorgulescu, şi Dominic de Habsburg au semnat un acord de administrare a castelului, care prevede că acesta va rămâne muzeu trei ani. Prin respectivul acord au intrat în posesia lui Dominic de Habsburg următoarele proprietăţi: castelul, Casa de ceai regina Maria, Casa principesei Ileana, Casa administratorului, Tabernaculul Inima reginei Maria şi un teren aferent acestuia, de peste 7.500 mp, parcul castelului, de 28.000 mp, cele două lacuri din parcul castelului, cu o suprafaţă totală de 1.400 mp, şi drumul de acces, de 1.650 mp. Retrocedarea în natură a avut loc după aproape şase luni de negocieri între Ministerul Culturii şi Cultelor şi avocaţii noului proprietar, ca urmare a modificării Legii 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv de comunişti.
Potrivit Ministerului Culturii, domeniul a fost estimat atunci la 25 de milioane de dolari. Legislaţia ulterioară din domeniul proprietăţii i-a îndreptăţit însă pe moştenitori să solicite retrocedarea în natură. Avocaţii lui Dominic de Habsburg au făcut, la începutul lunii decembrie 2006, o ofertă de vânzare a Castelului Bran, în valoare de 60 de milioane de euro, Consiliului Judeţean Braşov. Preşedintele CJ Braşov, Aristotel Căncescu, a anunţat, în acel moment, că vrea să cumpere Castelul Bran de la Dominic de Habsburg, în acest sens urmând să acceseze un împrumut de tip leasing pe o perioadă de zece ani la o bancă austriacă, în vederea acoperirii sumei de 60 de milioane de euro cerută de proprietar. Ministerul Culturii şi Cultelor s-a opus, considerând că suma este foarte mare. Ulterior, Dominic de Habsburg a retras oferta făcută şi a anunţat că a angajat firma americană de investiţii private Baytree Capital Associates, care urma să elaboreze un plan strategic de dezvoltare a Castelului Bran, în vederea promovării şi vinderii proprietăţii, preţul estimat de această dată fiind de 100 de milioane de euro. Castelul Bran, a cărui primă atestare documentară datează din noiembrie 1377, este unul dintre cele mai importante obiective turistice din România. El atrage turişti străini mai ales datorită faptului că este asociat cu numele lui Dracula - faimă ce i se trage de la romanul "Dracula" al lui Bram Stoker.
• Cetatea Râşnov şI Biserica Neagră au atras tot atâţi turişti cât Castelul Bran
Cetatea Râşnov a fost vizitată anul trecut de 363.000 de turişti, comparativ cu 241.000 în 2014. Liftul cu cremalieră care face legătura dintre Cetate şi centrul oraşului, dar şi numărul tot mai mare de evenimente culturale pe care le organizează Primăria oraşului în sezonul estival la Cetatea Râşnov, a făcut ca numărul de turişti să crească. Într-un top întocmit de publicaţia de turism Traveler, în anul 2015, Cetatea Râşnov se află pe lista celor mai frumoase "castele de zăpadă", ocupând poziţia zece după alte cetăţi care trebuie vizitate pe timp de iarnă, din Germania, Japonia, Scoţia, Cehia, Rusia, Norvegia sau Turcia.
Primarul oraşului Râşnov, Adrian Veştea a precizat că în următorii ani se aşteaptă ca acest obiectiv turistic al oraşului să atragă peste 500.000 de vizitatori anual.
Biserica Neagră, cel mai vizitat obiectiv turistic din municipiul reşedinţă de judeţ, a fost căutată anul trecut de 250.000 de turişti, în mare parte străini, au precizat reprezentanţi ai Bisericii, o creştere faţă de 2014, când numărul de turişti a fost de 210.000.
Piaţa Sfatului, un simbol al Braşovului, a fost locul cel mai căutat de turişti la sfârşitul anului trecut numărul acestora fiind în creştere faţă de perioadele similare ale anilor trecuţi, susţin reprezentanţii Primăriei. La aprinderea bradului de Crăciun, în seara zilei de 6 decembrie, s-a estimat participarea a peste 9.000 de persoane, iar de Revelion, în jur de 8000 de persoane, braşoveni şi turişti, au marcat trecerea dintre ani în Piaţa Sfatului.
De asemenea, staţiunea Poiana Braşov a înregistrat un număr record de turişti în weekendul 8-10 ianuarie 2016. Administratorii domeniului schiabil din staţiune susţin că în perioada menţionată,un număr de 87.701 turişti au trecut pe la turnicheţii instalaţiilor pe cablu, faţă de 66.281 anul trecut.
Un număr din ce în ce mai mare de turişti caută şi Cetatea Făgăraşului, după ce în anul 2015 aceasta a primit Certificatul de Excelenţă în turism de la site-ul de călătorii TripAdvisor, iar în 2014 a fost considerată al doilea cel mai frumos castel din lume, fiind devansată de Castelul Neuschwanstein din Germania, potrivit unui clasament realizat de Hopper, un site dedicat planificării călătoriilor şi prezentat de publicaţia Huffington Post. Astfel, dacă în anul 2014 Cetatea Făgăraş a fost vizitată de 55.000 de turişti, din care 30% turişti străini, anul trecut peste 100.000 de persoane au trecut pragul obiectivului.