"Castravetele ucigaş", la concurenţă cu "vaca nebună" şi "găina gripată"

Isteria E.coli a cuprins întreg mapamondul fapt ce a modificat obiceiurile alimentare ale multor oameni afectând dramatic producătorii de castraveţi. Până acum un număr de 12 state au anunţat cazuri de infectare cu bacteria E.coli enterohemoragică, cauzată de castraveţi contaminaţi. Şi agricultorii autohtoni au fost puternic loviţi, iar veştile continuă să fie neplăcute pentru ei după ce Comisia Europea-nă a stabilit des-păgubiri foarte mici. Conform Ministerului Agriculturii, aceştia vor fi despăgubiţi cu aproximativ 247.200 euro, în condiţiile în care pierderile sunt estimate la nouă milioane de euro până la 1 august.

O scurtă radiografie a problemelor care au afectat sursele de hrană ale omenirii demonstrează că în ultimii 20 de ani au fost lovite mai multe sectoare de producţie, în special din mediul zootehnic. Mediatizarea excesivă a produs pierderi uriaşe, acestea devenind tot mai mari după intrarea în era internetului când informaţiile circulă mult mai repede şi mai puţin controlat. După ce "vaca nebună", pesta porcină şi gripa aviară au creat panică în rândul consumatorilor de carne, acum "castravetele ucigaş" îi afectează şi pe vegetarieni. La începutul anilor "90, Marea Britanie a trebuit să-şi sisteze exporturile de carne de vită, producătorii fiind aruncaţi în braţele falimentului. Consumul a scăzut la nivel global fiind nevoie de câţiva ani pentru ca oamenii să revină la vechile obiceiuri alimentare. La fel au stat lucrurile şi în momentul în care a apărut pes-ta porcină, virusul H1N1, devenind peste noapte coşmarul mexicanilor, în primă fază, după care isteria s-a transferat în SUA şi apoi în Europa. Gripa aviară, cu virusul H5N1 la timonă, a distrus piaţa cărnii de pasăre în sud-estul Asiei după care a lovit dramatic în Europa. Trebuie precizat că în ciuda mediatizării, niciuna dintre aceste molime nu a ucis mai mulţi oameni decât o "banală" epidemie de gripă. Pierderile financiare au fost însă uriaşe pentru aceste sectoare, acelaşi lucru fiind aşteptat şi acum în ceea ce priveşte legumele. La puţin timp după ce au apărut primele îmbolnăviri, Rusia a interzis importul de legume din UE, iar Emiratele Arabe Unite au interzis importurile de castraveţi din Germania, Spania, Olanda şi Danemarca, pierderile fiind de peste 4 miliarde de euro. Primul pas a fost făcut, următorii fiind deja previzibili. Pierderile vor fi de ordinul miliardelor, mai ales că tangenţial a fost afectat şi consumul de roşii şi salată. Speculaţiile nu au întârziat să apară, pentru că dintr-o astfel de epidemie nu toată lumea are de pierdut. Spre exemplu, în 2010, Marea Britanie a cheltuit 1.300 de milioane de euro pe vaccinul antipandemic, iar Franţa - 990 de milioa-ne de euro, acest lucru fiind discutat şi în Parlamentul European unde au fost apreciate drept exagerate aces-te cheltuieli.

Specialiştii susţin că o problemă uriaşă ar reprezenta-o posibila apariţie a unui virus care să atace direct culturile de orez. Peste 60% din populaţia globului ar fi afectată în mod direct.