CCR: Declasificarea protocoalelor secrete, doar prin hotărâre de guvern

Legea iniţiată de Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu ce stabilea declasificarea tuturor protocoalelor încheiate între SRI şi instituţiile judiciare în baza unei decizii a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării din 2005, a fost declarată neconstituţională de judecătorii CCR.

Dacă ar fi intrat în vigoare, actul normativ ar fi permis infractorilor să ceară revizuirea sentinţelor definitive.

Judecătorii Curţii Constituţionale a României (CCR) au stabilit că declasificarea respectivelor protocoale trebuie să se facă prin hotărâre de guvern, şi nu prin lege adoptată de Parlament. Decizia a fost luată din această cauză pe motive extrinseci, nemain­trându-se pe fondul legii.

Potrivit unor surse din interiorul CCR, citate de agenţiile de presă, preşedintele Curţii, Valer Dorneanu, a fost singurul care s-a opus deciziei şi ar fi vrut să declare legea constituţională, dar a votat alături de ceilalţi opt judecători când a văzut că nimeni nu-i susţine opinia.

Actul normativ a fost adoptat pe 14 noiembrie de Parlament, fiind atacat la Curtea Constituţională de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), PNL, USR şi preşedintele Klaus Iohannis.

Pe lângă declasificarea protocoalelor, iniţiativa prevede şi faptul că infractorii condamnaţi definitiv pe bază de probe obţinute prin mijloace tehnice speciale în perioada de existenţă a documentelor vor putea cere revizuirea deciziilor.

Propunerea legislativă privind declasificarea unor documente vizează Hotărârea CSAT 17/2005 privind combaterea corupţiei, fraudei şi spălării banilor, precum şi toate documentele care conţin informaţii clasificate în baza acesteia.

Un amendament adoptat de deputaţii jurişti pe 30 octombrie prevede că de la data intrării în vigoare a prezentei legi se desecretizează toate protocoalele şi/sau acordurile de colaborare şi cooperare încheiate între instituţiile statului român, Serviciul Român de Informaţii, Direcţia Naţională Anticorupţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Consiliul Superior al Magistraturii şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Iniţiativa legislativă mai stipulează că persoanele care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim de efectele produse de documentele prevăzute la art. 1 au posibilitatea, în termen de trei ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să se adreseze instanţelor competente pentru constatarea încălcării drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi repararea prejudiciului suferit.

Dacă acest proiect ar fi devenit lege, toţi cei condamnaţi pe baza interceptărilor sau filajelor, indiferent că este vorba despre dosare de omor, violenţă, crimă organizată sau corupţie, ar putea solicita revizuirea în instanţă a hotărârilor definitive. Revizuirea este o cale excepţională de atac, prin care procesele cu sentinţe definitive pot fi rejudecate.