Cea mai bună lună în agricultură... pentru proteste

Scena politică din ţara noastră a fost trezită la realitate, din dulcele somn în care căzuse în timpul sărbătorilor de iarnă, în 9 ianuarie, când sute de fermieri au început să se deplaseze către Capitală, nemulţumiţi de măsurile fiscale impuse de la Guvern la finalul anului trecut şi de generalizarea, începând cu 1 ianuarie 2024, a sistemelor de raportare digitală Ro e-Factura şi Ro e-Transport, dar şi de creşterea accizelor la carburanţi şi a tarifelor RCA. Pentru că în primele zile ale protestului autorităţile centrale au ales să îi ignore pe fermieri, acestora li s-au alăturat şi transportatorii, care au preluat o parte din solicitările producătorilor agricoli, iar protestul s-a extins treptat în 22 de judeţe ale ţării, în care mai multe drumuri au fost blocate, circulaţia rutieră desfăşurându-se cu dificultate.

Confruntat cu această situaţie care tindea să degenereze, mai ales că şi intrările în Portul Constanţa erau blocate de protestatari, fiind compromis astfel şi tranzitul cerealelor ucrainene, prim-ministrul Marcel Ciolacu, ministrul de finanţe Marcel Boloş şi Florin Barbu, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale au ales să acţioneze pompieristic şi să ia decizii sub presiunea celor aflaţi în stradă, modificând în două săptămâni mai multe acte normative şi constituind grupuri de lucru pentru modificarea în lunile februarie şi martie a altor acte normative. Când membrii Guvernului credeau, după şedinţele din 11 şi 18 ianuarie, că au reuşit potolirea protestului, fermierii şi transportatorii le-au înaintat o listă de 76 de revendicări pentru care prim-ministrul Marcel Ciolacu şi colegii săi a trebuit să îşi asume noi termene de soluţionare.

Anterior protestelor respective, Guvernul a fost nevoit să intervină pompieristic pentru a soluţiona o problemă acută din sistemul de sănătate, care se confruntă cu o gravă criză de personal, şi a dispus prin memorandum exceptarea acestui sector de la prevederile ordonanţelor de urgenţă emise în toamna trecută, prin care stabilea interdicţia de noi angajări în sectorul bugetar.

Practic, prin toate măsurile luate în prima lună a anului, Cabinetul Ciolacu a atenuat o parte din modificările fiscale dispuse la finalul anului trecut şi a suspendat o parte din reformarea sistemului bugetar propusă de Marcel Boloş, ministrul Finanţelor, fapt ce este posibil să aibă efect negativ asupra execuţiei bugetare pe primul trimestru din 2024, care ne va arăta dacă Guvernul va reuşi să se menţină la finalul anului în ţinta de deficit bugetar aprobată de Comisia Europeană.

Execuţia bugetară pe anul 2023, prezentată de Ministerul Finanţelor în 31 ianuarie 2024, arată că este dificil să atingi ţintele de deficit, o dovadă în acest sens fiind deficitul de 5,68% din PIB înregistrat anul trecut, adică o gaură bugetară de 89,9 miliarde lei.

În acest context, decizia din 12 ianuarie a Consiliului de Administraţie a Băncii Naţionale a României prin care au fost menţinute la 7% rata dobânzii de referinţă, la 8% rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) şi la 6% rata dobânzii aferente facilităţii de depozit, nu a mai mirat pe nimeni.

Cu toate acestea, avertismentul privind noul an fiscal-bugetar a fost dat de Guvern, care a decis majorarea plafonului maxim de îndatorare a statului prin contractarea de credite pe termen mediu de la 62 miliarde euro la 68 miliarde euro, ceea ce arată necesitatea Executivului de a finanţa în continuare deficitul bugetar curent. Mai ales că, de la începutul anului pensiile au fost majorate cu 13,8%, iar în septembrie va urma o nouă majorare consistentă, după recalcularea pensiilor pentru milioane de contribuabili.

Instabilitatea financiară la nivelul bugetului de stat nu este însă singura problemă a Executivului. În ultimele zile ale lunii trecute, Camera Deputaţilor şi Directoratul Naţional pentru Securitate Cibernetică au fost supuse unui puternic atac cibernetic. Dacă la DNSC atacul a eşuat, la Camera Deputaţilor a fost încununat cu succes pentru hackeri care au accesat documente personale ale parlamentarilor, inclusiv cartea de identitate a premierului Marcel Ciolacu, care în urma acestei acţiuni a anunţat că este nevoit să solicite eliberarea unui nou document de identitate.

• Spitale fără medici

Prima lună a anului a debutat cu un scandal major în Sănătate, unde mai multe spitale din ţară s-au trezit că nu mai pot angaja nici doctori, dar nici personal auxiliar, deoarece Guvernul stabilise la finalul anului trecut blocarea concursurilor de angajare în sectorul bugetar. Astfel că, în prima şedinţă de guvern, în 4 ianuarie, premierul Marcel Ciolacu a fost nevoit să anunţe că Ministerul Finanţelor, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Dezvoltării trebuie să găsească soluţii pentru angajarea urgentă a 4500 de medici.

În urma solicitării şefului Guvernului, Executivul a adoptat, în următoarea şedinţă (11 ianuarie), un memorandum pe baza căruia a fost deblocată angajarea pentru 1.055 de posturi de medic, 928 de asistenţi medicali, 700 de posturi pentru personal de specialitate medico-sanitar şi personal auxiliar-sanitar, precum şi 365 de posturi în cadrul serviciilor de ambulanţă.

În aceeaşi şedinţă, Guvernul a aprobat şi angajarea a încă 1.510 posturi de medici solicitate (inclusiv stomatologi), precum şi 1.847 de posturi pentru personal medical auxiliar (asistente, moaşe, infirmiere), 345 de posturi pentru personal de specialitate (kinetoterapeut, chimist, biolog, psiholog, laborant, tehnician medical, psihopedagog, farmacist etc.) şi 853 de posturi pentru personal auxiliar (asistent social, jurist, inginer, economist, inspector etc), în toate judeţele ţării, inclusiv în municipiul Bucureşti.

Toate aceste angajări implică şi un efort bugetar pe măsură, drept pentru care, în vederea acoperirii noilor cheltuieli, dar şi pentru finanţarea altora din cauza deficitului bugetar, Guvernul a decis în aceeaşi zi modificarea HG 1264/2010 pentru aprobarea programului -cadru de emisiuni de titluri de stat "Medium Term Notes", majorând plafonul de la 62 miliarde euro la 68 miliarde euro.

Practic vorbim despre un necesar pentru acest an de 10 miliarde euro, ţinând cont că până la emiterea noii hotărâri de guvern valoarea obligaţiilor emise şi nerambursate în cadrul Programului Medium Term Notes era de 59,4 miliarde euro.

• Trei săptămâni de protest, 76 de revendicări

Anterior rezolvării de către Guvern a problemelor cu care se confrunta sistemul public de sănătate, fermierii au decis să iasă în stradă, în 9 ianuarie, când o coloană de sute de tractoare a început să se deplaseze dinspre judeţele din Moldova către Capitală. Pe drum li s-au alăturat şi transportatorii de marfă, care au ieşit în stradă cu camioanele din dotare. Protestatarii s-au declarat iniţial nemulţumiţi de lipsa fondurilor necesare sprijinirii fermierilor afectaţi de războiul din Ucraina şi de tranzitul cerealelor din statul vecin prin ţara noastră către Portul Constanţa, de generalizarea sistemelor Ro e-Factura şi Ro e-Transport, de creşterea preţului carburanţilor şi de majorarea tarifelor pentru poliţele RCA.

Ulterior, pe măsura creşterii numărului protestatarilor, dar şi a blocării căilor de acces în principalele oraşe, în punctele vamale către Ucraina şi în portul Constanţa, la zece zile de la iniţierea mişcărilor, pe lista trimisă Guvernului au fost înscrise 76 de revendicări, dintre care principalele 10 se refereau la:

- recunoaşterea transportului rutier drept sector economic strategic şi elaborarea unor măsuri care să susţină acest sector economic pentru a rămâne competitiv şi a aduce în continuare venituri directe la bugetul statului;

- diminuarea RCA la 5.000 de lei la o masă maximă tehnic admisibilă de 40 tone şi introducerea în poliţa RCA a tractărilor şi asistenţa naţională/ internaţională;

- posibilitatea recuperării unui procent din acciza la combustibil pentru firmele de transport licenţiate direct din pompă;

- introducerea unei alocaţii de hrană pentru lucrătorii detaşaţi, neimpozabilă, în valoare de 60 euro/zi, care să se adauge la plafonul maxim de 87,5 euro/zi în limita căruia se poate acorda indemnizaţia de detaşare si mărirea plafonului neimpozabil de la trei la patru salarii de bază;

- scurtarea timpilor de trecere a frontierei prin modificarea OG 43 şi respectarea Regulamentului European 1100/2008 privind controalele în vămi (care prevede eliminarea controalelor maselor şi dimensiunilor din punctele de trecere a frontierelor pentru a fluidiza traficul prin frontiere);

- mutarea controalelor rovinietei, cântarului şi a măsurării gabaritului pe teritoriul naţional la cel puţin 15 kilometri de punctul de trecere a frontierelor;

- anularea Legii 370/2022 prin care se modifică plafonul pentru stabilirea tipului de impozitare la microîntreprinderi de la 1.000.000 euro la 500.000 euro şi revenirea la acelaşi plafon de 1.000.000 euro, conform vechii legi;

- acordarea subvenţiilor APIA aferente anului în curs până la finalul lunii ianuarie a următorului an, inclusiv pentru fermierii aflaţi în eşantionul de control clasic şi prin teledetecţie, precum şi accelerarea proceselor pentru compensările financiare asociate celorlalte scheme de plată directă (eco-scheme, măsuri de agro-mediu, etc.);

- reglementarea comerţului în pieţe prin prioritizarea comerţului local, eliminarea falşilor producători;

- simplificarea acordării ajutoarelor din agricultură prin debirocratizare modului de depunere a cererilor unice.

Pentru că protestul care cuprinsese 22 de judeţe risca să se extindă în toată ţara şi să blocheze activitatea economică, din 12 ianuarie şi până la finalul lunii trecute ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, ministrul Finanţelor - Marcel Boloş, conducerea ANAF, conducerea Autorităţii pentru Supraveghere Financiară şi premierul Marcel Ciolacu au avut mai multe rânduri de negocieri cu liderii fermierilor şi transportatorilor aflaţi în stradă, negocieri în urma cărora au adoptat mai multe acte normative prin care au stabilit următoarele măsuri:

- acordarea unui sprijin direct de 100 euro la hectar cultivatorilor din sectorul vegetal, pentru a compensa pierderile suferite din cauza războiului din Ucraina, sprijin care va fi acordat pentru 162.640 beneficiari;

- echivalarea permisului auto la categoriile B şi B1 pentru a conduce tractoare;

- excepţiile de la înmatriculare şi inspecţie tehnică periodică la categoria vehiculelor lente;

- RAR va putea efectua ITP-ul la vehicule agricole sau forestiere cu laboratoare mobile chiar la sediul fermelor;

- efectuarea inspecţiei tehnice periodice a vehiculelor lente şi atestarea profesională a personalului de specialitate din transportul rutier;

- limita de despăgubire în cazul contractului naţional după modelul unei convenţii recunoscute la nivel internaţional, CMR;

- examinarea persoanelor care intenţionează obţinerea atestării iniţiale pentru conducători auto transport persoane sau transport marfă.

- preţ sustenabil la asigurări (9000 lei pentru un camion de 40 tone la categoria B0), inclusiv pentru micii transportatori, precum şi plata în rate a RCA şi posibilitatea suspendării poliţei cât timp camionul este parcat pe o anumită perioadă din diverse motive.

Măsurile respective au fost adoptate de Guvern în şedinţele din 18 şi 25 ianuarie 2024, când s-a mai stabilit şi o schemă de ajutor de stat pentru crescătorii de animale afectaţi de războiul din Ucraina, schemă ce vizează acordarea a 100 euro/cap de bovină de carne şi 100 euro/cap de bubaline, valoarea estimată a schemei de ajutor fiind 79,4 milioane lei, echivalentul sumei de 16,1 milioane euro, iar numărul estimativ al potenţialilor beneficiari este de 6.000, cu un efectiv estimat de 150.000 capete bovine de carne, respectiv 11.000 capete bubaline.

De asemenea, tot sub imperiul protestelor, Guvernul a aprobat o ordonanţă asemănătoare şi pentru crescătorii de porci şi păsări, valoarea totală maximă a schemei de ajutor de stat fiind de 126,7 milioane lei, echivalentul sumei de 25,6 milioane euro pentru sectorul suin şi 151,9 milioane lei, echivalentul sumei de 30,7 milioane euro pentru sectorul avicol.

Pentru a satisface şi cerinţele transportatorilor în şedinţa din 25 ianuarie Guvernul a modificat unele prevederi referitoare la aplicarea tarifului de utilizare a reţelei de drumuri naţionale (rovinieta), pentru perioada cuprinsă până la 1 ianuarie 2026. Astfel, pentru autoturismele mici si cele cu masa mai mică de 3,5 tone, dispare rovinieta cu valabilitate de 7 zile şi cea de 90 de zile şi a fost introdusă rovinieta cu valabilitate de o zi, cea cu valabilitate de 10 zile, respectiv cea cu valabilitate de 60 de zile. De exemplu, pentru un autoturism, taxa de rovinietă va fi de 2,5 euro pentru o zi, 5,3 euro pentru 30 de zile, respectiv 28 euro pentru un an, iar pentru un vehicul de transport marfa cu masa mai mica de 3,5 tone, taxa va fi de 8,6 euro pentru o zi, de 18,2 euro pentru 30 de zile, respectiv 96 euro, pentru un an. Pentru vehiculele de transport marfă cu masa cuprinsă între 3,5 tone şi 7,5 tone, taxa de rovinieta va fi de 4 euro pentru o zi, de 32 de euro, pentru 30 de zile, respectiv 320 euro pentru 12 luni. Pentru vehiculele de transport marfa cu masa între 7,5 tone şi 12 tone, taxa va fi de 7 euro pentru o zi, de 56 euro pentru 30 de zile, respectiv de 560 euro pentru un an. Pentru vehiculele de transport persoane cu peste 9 locuri dar maximum 23 de locuri, taxa va fi de 4 euro pentru o zi, de 32 euro, pentru 30 de zile, respectiv 320 euro, pentru un an, iar pentru vehiculele transport persoane cu mai mult de 23 de locuri pe scaune, taxa va fi de 7 euro pentru o zi, de 56 de euro, pentru 30 de zile, respectiv de 560 euro pentru 12 luni.

Celelalte solicitări ale fermierilor şi transportatorilor urmează să fie soluţionate prin acte normative în cursul primului trimestru, fiind constituite grupuri de lucru în acest sens la nivelul Guvernului, decizie care a şi dus la stingerea protestelor, după trei săptămâni, în 2 februarie, în urma acordului semnat de liderii protestatarilor cu premierul Marcel Ciolacu.

• Plafonarea adaosului comercial prelungită cu 60 de zile

În 31 ianuarie, Guvernul a aprobat o ordonanţă de urgenţă prin care a decis prelungirea măsurii plafonării adaosului comercial la 14 alimente de bază, măsură instituită pentru 90 de zile prin OUG 67/2023 şi prelungită apoi încă 90 de zile la finalul lunii octombrie a anului trecut.

Actul normativ aprobat la finalul lunii ianuarie instituie, pentru sectorul agricultură şi industrie alimentară, măsura cu caracter temporar de combatere a creşterii excesive a preţurilor la unele produse agricole şi alimentare pentru o perioadă de 60 de zile, de la data intrării în vigoare a acestuia. Prin noua ordonanţă de urgenţă a fost eliminată plafonarea pentru orez, cozonac, bulionul de roşii, margarina, drojdia, carnea tocată şi au fost adăugate untul până la 250 grame şi magiunul până la 350 grame.

În cadrul aceleiaşi şedinţe, Guvernul a aprobat continuarea programului "Noua Casă" în 2024, cu un plafon total de garanţii de 1 miliard de lei. Sprijinul se acordă în lei, pentru achiziţia unei singure locuinţe, iar valoarea maximă a creditului pe care îl pot accesa solicitanţii este de

66.500 euro - pentru locuinţe al căror preţ este de maximum 70.000 euro, avansul solicitat fiind de 5% - şi de 119.000 euro - pentru locuinţe al căror preţ este de maximum 140.000 euro, în acest caz avansul solicitat fiind de 15%. Programul este destinat persoanelor fizice care doresc să cumpere o locuinţă prin credit bancar garantat de stat. În anul 2023 au fost acordate 1.940 de garanţii în valoare totală de 245,7 milioane lei, cu o valoare a creditelor de aproximativ 485 milioane de lei.

• Hackerii iau cu asalt Camera Deputaţilor

În 30 ianuarie, instituţiile statului sunt în alertă după ce au constatat vulnerabilitatea Parlamentului în faţa atacurilor cibernetice, atacuri care au reuşit să spargă bazele de date de la Camera Deputaţilor şi să copieze 316 fişiere, printre care s-au numărat şi date personale ale parlamentarilor, inclusiv contracte sau fişe medicale. Ministrul Digitalizării, Bogdan Ivan a precizat că în urma atacului cibernetic de la Camera Deputaţilor 316 fişiere au fost copiate de hackeri, dintre care 190 documente erau scanate, iar 36 editabile, volumul total de date accesate fiind de 300 Megabytes.

În urma atacului, hackerii au postat o parte din documente pe internet, printre acestea numărându-se şi cartea de identitate a premierului Marcel Ciolacu. Din această cauză, şeful Guvernului a anunţat că va solicita eliberarea unei noi cărţi de identitate, acţiune pe care o vor face şi alţi colegi deputaţi ale căror documente au fost accesate în urma atacului cibernetic.

În urma acestui atac cibernetic, DIICOT a deschis un dosar penal în care deocamdată cercetează faptele şi apoi va identifica şi infractorii.

Incidentul de securitate neplăcut de la Camera Deputaţilor a fost urmat de un atac cibernetic asupra site-ului Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC), în noaptea de 30 spre 31 ianuarie, când au fost înregistrate 18.000 de accesări pe secundă în intervalul orar 1:00-7:00. Din fericire, poate şi prin prisma sistemului modern de protecţie a datelor de la DNSC, site-ul nu a suferit nicio breşă de securitate, spre deosebire de Camera Deputaţilor.

• 5 milioane de facturi încărcate în e-Factura în primele zece zile ale anului

În contextul implementării cu caracter obligatoriu a sistemului RO e-Factura de la 1 ianuarie 2024 în relaţia business-to-business (B2B), Ministerul Finanţelor anunţa, în 11 ianuarie, că peste 5 milioane de facturi au fost expediate cu succes în sistemul e-Factura, în valoare totală de 25 miliarde de lei, în condiţiile în care sistemul este proiectat să preia zilnic 5 milioane de facturi.

În ceea ce priveşte identificarea unor posibile îmbunătăţiri care să asigure sinergia platformelor de facturare furnizate de companiile care oferă servicii de contabilitate cu sistemul e-Factura, experţii Ministerului de Finanţe au invitat reprezentanţii acestor companii să colaboreze pentru a optimiza soluţiile tehnice, astfel încât adaptarea la sistem să fie cât mai fluidă şi eficientă. Reamintim că decizia privind extinderea Sistemului naţional RO e-Factura la relaţia B2B a fost instituită de Guvern pentru a oferi condiţii care să contribuie la creşterea gradului de colectare a impozitelor, taxelor şi a TVA. Colectarea acestor date ar urma să permită autorităţilor fiscale să verifice coerenţa dintre TVA declarată şi TVA datorată în timp util şi în mod automat. O astfel de verificare automată va îmbunătăţi semnificativ competenţele analitice ale ANAF. În plus, introducerea facturării electronice obligatorii este un instrument pentru urmărirea în timp real a lanţurilor de fraudare în materie de TVA, permiţând adoptarea de măsuri imediate pentru a identifica şi pentru a stopa participarea persoanelor impozabile la astfel de activităţi frauduloase.

Se pare că Ministerul Finanţelor nu este dispus să aştepte rezultatele sistemelor de raportare digitală pe care le implementează forţat mediului de afaceri, iar acest lucru reiese din faptul că în 15 ianuarie autoritatea publică a emis a doua ediţie a programului de titluri de stat Tezaur din 2024 cu dobânzi anuale atractive de 6,10% şi, respectiv, 7% şi scadenţe de 1 şi 3 ani. Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu şi sunt în formă dematerializată. Potrivit comunicatului de presă emis de Ministerul Finanţelor la data respectivă, fondurile obţinute în urma emisiunii de titluri de stat vor fi utilizate pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice.

În 31 ianuarie, Ministerul Finanţelor a publicat execuţia bugetului general consolidat pe anul trecut, execuţie care ne arată un deficit de 89,9 miliarde lei, respectiv 5,68% din PIB, veniturile totale fiind de 521,4 miliarde lei în timp ce cheltuielile totale s-au situat la 611,35 miliarde lei.