CEA MAI MARE PROVOCARE DE DUPĂ RĂZBOIUL RECE Rasmussen: "NATO trebuie să contracareze Rusia"

Ţările NATO trebuie să intensifice eforturile ca să contracareze acţiunile Rusiei, susţine secretarul general al Alianţei, Anders Fogh Rasmussen, remarcând, într-un editorial pentru Financial Times, că unele state, inclusiv România, au început să ia măsuri pentru creşterea bugetelor destinate apărării.

Oficialul a explicat: "Agresiunea rusă împotriva Ucrainei i-a făcut pe unii să ceară ca NATO să fie mai bine pregătită, ca să contracareze astfel de atacuri-surpriză. Sunt total de acord. De la început, eu am catalogat această criză drept un semnal de alarmă pentru Alianţă şi pentru toţi cei angajaţi în favoarea unei Europe nedivizate, libere şi paşnice. NATO nu este o entitate individuală. Este o alianţă formată din 28 de naţiuni suverane, iar toate deciziile sunt luate prin consens. Uneori, acest lucru poate lua mult timp sau poate genera frustrare. Totuşi, împreună, suntem mai puternici decât fiecare dintre noi individual. Iar acum ne confruntăm cu cea mai mare provocare de la sfârşitul Războiului Rece încoace. Mă aştept ca aliaţii să facă mai multe pentru securitatea noastră comună. Încă de la căderea comunismului, NATO a făcut eforturi pentru dialogul cu Rusia, sporind cooperarea şi orientându-se către un parteneriat strategic. În ciuda acestui fapt, reacţia Rusiei a fost să încalce regulile, să alimenteze conflictele în Republica Moldova, Georgia şi Ucraina, să conteste ordinea internaţională bazată pe reguli. Separatiştii sprijiniţi de Rusia sunt implicaţi în pierderea tragică a avionului Malaysia Airlines. Acest tip de comportament a transformat lumea într-un spaţiu mai periculos şi mai imprevizibil. NATO a reacţionat rapid la anexarea ilegală şi nelegitimă a Crimeei. Am suspendat cooperarea concretă cu Rusia, păstrând, totuşi, deschise canalele de dialog. Am consolidat cooperarea cu Ucraina. Am luat imediat măsuri pentru întărirea capacităţilor de reacţie, mobilizând mai multe nave, mai multe avioane militare, efectuând exerciţii terestre. Aliaţii din NATO au dublat prezenţa avioanelor de vânătoare deasupra statelor baltice, lansând zboruri de supraveghere deasupra Poloniei şi a României. Am trimis mai multe nave în Marea Neagră şi în Marea Baltică. O Rusie în ascensiune nu este singura provocare cu care ne confruntăm. Avem de-a face cu o serie de crize, începând cu nordul Africii şi terminând cu Orientul Mijlociu şi Caucaz. Astfel, pornind de la apărarea antirachetă, intensificarea capacităţilor de supraveghere şi exerciţiile comune, aliaţii din NATO depun eforturi pentru a se asigura că avem tot ce este necesar ca să facem faţă provocărilor în materie de securitate ale secolului XXI şi să menţinem cea mai puternică alianţă militară din istoria omenirii. Când spunem că apărarea NATO se bazează pe principiul < toţi pentru unul şi unul pentru toţi >, vorbim serios. Dar optimizarea capacităţii de reacţie cere resurse şi o puternică voinţă politică. În ultimii cinci ani, aliaţii din NATO au redus bugetele apărării în medie cu 20%. Rusia a sporit bugetul apărării cu 50%. În timp ce SUA şi unii aliaţi europeni, inclusiv Marea Britanie, au investit semnificativ pentru modernizarea forţelor militare, alte ţări trebuie să îşi sporească eforturile. În contextul în care economiile noastre au început să îşi revină, este necesar să inversăm tendinţa de reducere a bugetelor apărării. Acest lucru nu este uşor, dar este esenţial. În mod încurajator, unele ţări (precum Polonia, România şi statele baltice) au făcut deja paşi clari în această direcţie. Mă aştept ca viitorul summit să demonstreze că suntem pregătiţi să investim mai mult, să ne menţinem puternice capacităţile. Acţiunile Rusiei nu trebuie ignorate. Există riscuri la adresa ordinii globale instituite după Războiul Rece. Alianţa Nord-Atlantică este mai necesară ca niciodată. Cu ocazia summitului din Ţara Galilor, suntem determinaţi să arătăm că NATO are o atitudine serioasă".

Proiectul de rectificare prezentat recent de Ministerul Finanţelor Publice de la Bucureşti prevede fonduri suplimentare de 400 milioane lei pentru apărare.