România poate avea beneficii financiare, de pe urma vânzării certificatelor de CO2, în valoare de 1,2-1,5 miliarde de euro, până în 2012, potrivit ministrului Mediului şi Pădurilor, Laszlo Borbely. "Din păcate, nu am reuşit să vindem certificate. Ca la noi la nimeni, mai ales că din anul 2000 se putea pregăti tranzacţionarea unor astfel de certificate", a afirmat oficialul, citat de Agerpres.
Borbely a precizat că, totodată, o Hotărâre de Guvern care va legifera aceste tranzacţionări va fi gata până la jumătatea lunii februarie.
Un număr tot mai mare de oameni de ştiinţă şi de specialişti consideră că în România există situri adecvate de stocare şi că singurul lucru care lipseşte este voinţa politică, pentru a asigura fondurile necesare stabilirii cu certitudine a siturilor unde CO2 poate fi depozitat. Specialiştii europeni au căzut de acord asupra faptului că, până în anul 2050, emisiile de GES (Gaze cu Efect de Seră) trebuie să fie reduse cu un procent de minim 85%.
România, una dintre ţările care participă la sistemul european de tranzacţionare a cotelor emisiilor de dioxid de carbon, în urma Protocolului de la Kyoto, s-a clasat, în 2008, pe locul nouă în Uniunea Europeană, după cotele alocate, respectiv 70,65 milioane tone CO2 echivalent, potrivit datelor Comisiei Europene (CE). Emisiile de dioxid de carbon verificate ale Româ-niei au scăzut, anul trecut, cu 8,7% faţă de 2007, la 63,5 milioane tone, iar numărul instalaţiilor a urcat cu 3,3 procente, la 252. A doua sesiune de tranzacţionare a EU ETS a început la 1 ianuarie 2008 şi va continua timp de cinci ani, până la 31 decembrie 2012. În acest interval, ţările industrializate trebuie să atingă ţintele de emisii convenite prin Protocolul de la Kyoto. Începând cu 1 ianuarie 2013, sistemul de tranzacţionare a emisiilor va fi reformat în mod substanţial.
Potrivit raportului CE, în 2008, cele mai multe alocări gratuite le-au primit Germania (388,7 milioane tone CO2 echivalent), Marea Britanie (213,5 milioane tone) şi Italia (211,7 milioane tone), iar cele mai puţine Malta (2,1 milioane tone), Luxemburg (2,5 milioane tone) şi Letonia (2,9 milioane tone). Vânzarea certificatelor de emisii de CO2 are loc pe burse, iar preţurile variază în funcţie de cerere şi ofertă. Cel mai mare preţ a fost de pes-te 30 de euro pe tonă, iar cel mai scăzut de jumătate de euro pe tonă.
În toamna anului trecut, o serie de specialişti afirmau că România deţine un surplus de 200 milioane de certificate de emisii de dioxid de carbon (CO2), vânzarea acestuia putând aduce la bugetul de stat aproximativ două miliarde de euro până în anul 2015.
În urma Protocolului de Kyoto, ţara noastră are dreptul de a vinde acest surplus de certificate de CO2. Conform aceluiaşi document, fiecare stat semnatar îşi asumă obligaţia să nu depăşească o anumită cantitate de emisii CO2 în perioada 2008-2012, diferenţa faţă de ţinta fixată putând fi valorificată prin vânzarea de certificate către alte ţări care nu reuşesc să-şi atingă ţinta.