English
Xi Jinping, preşedintele Chinei, i-a cerut lui Vladimir Putin, în urmă cu o lună, ca Rusia să nu invadeze Ucraina înaintea Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Beijing, care s-au desfăşurat între 4 şi 20 februarie, conform unor diplomaţi din capitala Chinei citaţi de Bloomberg.
Deşi Ambasada Chinei la Moscova a respins informaţia, ambasadorul chinez la ONU Zhang Jun nu a condamnat în mod explicit Rusia: "Noi credem că toate ţările trebuie să rezolve diferendele internaţionale prin mijloace paşnice, conform scopurilor şi principiilor Chartei ONU".
Xi Jinping îşi doreşte un triumf diplomatic cu ocazia Jocurilor Olimpice pentru a-şi asigura în acest an un al treilea mandat de lider suprem al Chinei, scrie presa străină. În aceste condiţii, un conflict declanşat de Rusia în Ucraina în timpul JO ar fi reprezentat o lovitură majoră pentru China, transformând Jocurile Olimpice într-un eveniment irelevant.
Bloomberg notează că cele două ţări şi-au asigurat sprijin politic reciproc în momente-cheie din trecutul recent, precum anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia în 2014 sau tensiunile provocate de China în regiune.
De altfel, China este noul debuşeu de gaze al Rusiei, după ce Gazprom şi China National Petroleum Corporation (CNPC) au semnat, recent, un acord de vânzare şi cumpărare pe termen lung pentru furnizarea de gaze naturale pe ruta din Orientul Îndepărtat, premergător parafării unui contract pe 30 de ani în acest sens.
Semnarea documentului a coincis cu vizita preşedintelui rus Vladimir Putin la Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing.
De îndată ce proiectul îşi va atinge capacitatea maximă, cantitatea livrărilor de gaze ruseşti către China va creşte cu 10 miliarde de metri cubi, totalizând 48 de miliarde de metri cubi pe an (inclusiv livrările prin Power of Siberia), potrivit Gazprom. "Acesta este deja un al doilea contract care urmează să fie semnat pentru furnizarea de gaze ruseşti către China şi indică încrederea reciprocă excepţional de puternică şi parteneriatul dintre ţările şi companiile noastre. Partenerii noştri chinezi de la CNPC au văzut deja că Gazprom este un furnizor de încredere de gaz", a spus Alexey Miller, preşedintele Gazprom, în ocazia semnării acordului bilateral.
Noul contract dintrea Rusia şi China va întări alianţa energetică dintre cele două, pe fondul legăturilor tensionate ale Moscovei cu Occidentul din cauza Ucrainei.
Rusia trimite deja gaze către China prin conducta sa Power of Siberia, care a început să pompeze gaz în 2019, şi prin transportul de gaz natural lichefiat (GNL).
În 2014, Gazprom şi CNPC au semnat Acordul de vânzare şi cumpărare pe 30 de ani pentru 38 de miliarde de metri cubi de gaz pe an care urmează să fie furnizaţi pe ruta de est (conducta de gaze Power of Siberia). Ceremonia de începere a primei livrări de gaz rusesc către China a avut loc în 2 decembrie 2019, potrivit reprezentanţilor Gazprom, citaţi de adevărul.ro.
În ianuarie acest an, a fost finalizat studiul de fezabilitate pentru construcţia conductei de gaz Soyuz Vostok. Linia principală va deveni o extensie a gazoductului rus Power of Siberia 2 pe teritoriul mongol şi va face posibilă furnizarea către China a până la 50 de miliarde de metri cubi de gaz pe an. Primele fluxuri prin conductă, care va conecta regiunea Orientului Îndepărtat a Rusiei de nord-estul Chinei, urmează să înceapă în doi-trei ani.
Gazul rusesc din insula Sakhalin din Orientul Îndepărtat va fi transportat prin conducte peste Marea Japoniei până în provincia Heilongjiang din nord-estul Chinei, ajungând până la 10 miliarde mc pe an în jurul anului 2026, a spus o sursă din Beijing.
Conducta Power of Siberia nu este conectată la conductele ce trimit gaz în Europa, care s-a confruntat cu creşterea preţurilor gazelor din cauza aprovizionării limitate. Gazoductul traversează trei entităţi constitutive ale Rusiei, şi anume regiunile Irkutsk şi Amur şi Republica Sakha (Iacuţia), potrivit informaţiilor de pe site-ul Gazprom.
Până acum, vânzările de gaze naturale spre Europa şi Turcia reprezentau cea mai mare parte a profiturilor realizate de Gazprom. Alături de Power of Siberia, gigantul rus a inaugurat, în urmă cu circa doi ani, gazoductele Nord Stream 2, o conductă care leagă Rusia de Germania şi TurkStream, care face legătura dintre Rusia şi Turcia via Marea Neagră, ambele ocolind Ucraina, potrivit digi24.
Ieri, Germania a suspendat autorizarea gazoductului Nord Stream 2, cancelarul Olaf Scholz declarând că procesul de certificare a acestuia nu poate continua date fiind ultimele acţiuni ale Rusiei, relatează agenţiile AFP şi Reuters, citate de Hotnews.
La începutul lunii februarie, Joe Biden declara că dacă Rusia decide să invadeze Ucraina, gazoductul Nord Stream 2 "nu va mai exista".
Oficialii ucraineni au denunţat în mod repetat gazoductul Nord Stream 2 ca fiind un proiect care va duce la creşterea dependenţei europene faţă de gazul rusesc şi eludarea Ucrainei ca ţară de tranzit.
Într-o conferinţă de presă susţinută pe 14 februarie alături de Olaf Scholz, aflat în vizită la Kiev, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski afirma că Nord Stream 2 este o "armă geopolitică".
Germania suspendase iniţial procesul de certificare a gazoductului Nord Stream 2 în luna noiembrie a anului trecut, cerând părţii ruse să îndeplinească mai multe criterii tehnice.
Anul trecut, vânzările Gazprom în Europa şi Turcia au scăzut la 175 miliarde metri cubi de gaz, în contextul în care cererea a fost afectată de pandemia de COVID-19, iar pentru acest an grupul rus se aşteaptă ca vânzările sale în Europa şi Turcia să urce la 183 miliarde metri cubi de gaze.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 23.02.2022, 10:29)
Abia astept sa vad politica "uite gazu', nu e gazul" aplicata si Chinei ... sa vedem daca le merge.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.02.2022, 11:46)
Corect. Chinezii nu uita si nu iarta :
"FOARTE SCURTĂ ISTORIE
Să ne oprim prima dată la conflictul sino-rus din anul 1929, legat de administrarea căii ferate a Chinei de Est/Manciuria (cu o lungime de 1179 de mile), construită cu banii Imperiului Țarist și care, după ce comuniștii au preluat puterea în Rusia, a făcut obiectul unui Tratat internațional, încheiat în 1924, ce prevedea dreptul Rusiei sovietice de a păstra personal administrativ care să gestioneze această cale ferată.
Respectiva cale ferată era râvnită și de Japonia, ca de altfel întreaga Manciurie, dar la Congresul de la Washington, dintre 1918 – 1920, nu a reușit să convingă actorii internaționali participanți asupra legitimității pretențiilor sale, în principal datorită energiei cu care China a protestat și mai puțin datorită poziției adoptată de Rusia comunistă.
Până la urmă, președintele chinez Chiang Kai Shek a decis că, după campania sa militară care i-a permis controlul asupra întregului teritoriu al Chinei, inclusiv asupra Manciuriei, a venit timpul să-și asume și controlul administrației Căii ferate a Chinei de Est, pentru a culege în întregime veniturile pe care le aducea exploatarea sa.
Chinezii au arestat întreg personalul rus, inclusiv pe directorul general Emșanov, cu toții fiind deținuți pentru câteva luni la Herbin, unde administrația căii ferate își avea sediul central. Rușii au adus trupe la frontieră și, aproximativ două luni, au existat negocieri, în parte mediate de Germania. Oferta chineză a fost aceea de eliberare a prizonierilor ruși în schimbul păstrării controlului căii ferate. Moscova, desigur, nu a fost de acord.
Deși chinezii aveau în zonă circa 300 de mii de soldați, aceștia erau slab echipați și antrenați, astfel că, la finele lunii august, când Armata Roșie a atacat pe două fronturi cu doar circa 20 de mii de soldați, rezistența pe care au întâmpinat-o nu a fost una serioasă. Acțiunile militare au făcut loc unui haos generalizat, în care rușii și-au recuperat oamenii și materialul rulant, apoi s-au retras, iar manciurienii au rămas să sufere jafurile și represiunile indisciplinatei armate a lui Chiang Kai Shek.
În deceniul șapte al secolului trecut, când China era condusă de Mao Zedong și Rusia de Leonid Breșnev, cele două puteri, ambele deținând deja arme nucleare, au intrat într-un conflict militar pentru un motiv obscur, dar care avea în fundal o rivalitate neascunsă între China și Rusia privind controlul asupra mișcării comuniste internaționale.
Mai exact, încă din anul 1961 liderul chinez Mao Zedong l-a acuzat pe liderul sovietic Nikita Sergheevici Hrusciov că a abandonat principiile comunismului și că prin acțiunile sale nu face altceva decât să pregătească slăbirea mișcării internaționale comuniste și capitularea sa în fața forțelor capitalismului imperialist.
Formal, conflictul – despre care nu s-a vorbit absolut deloc public în lagărul comunist – a pornit de la o dispută de frontieră pe fluviul Ussuri și a vizat controlul unei insulițe de pe acest fluviu, controlată de grănicerii ruși, pe care o numeau Damanski, iar chinezii Zhenbao. Chinezii au atacat prima dată acest avanpost al grănicerilor ruși în martie 1969, iar rușii au răspuns militar în forță câteva zile mai târziu, alungându-i pe chinezi.
După alte cinci luni de permanentă hărțuire ostilitățile s-au reluat și părțile au început discret să-și mobilizeze forțele armate[3]. Armata Roșie avea de partea sa o covârșitoare superioritate tehnică și tehnologică în timp ce chinezii dețineau superioritatea convențională (numărul trupelor era covârșitor mai mare). Cum ambele părți dețineau arma atomică, nu au ezitat să amenințe că o vor folosi. SUA au urmărit cu preocupare derularea conflictului, dar Rich ard Nixon a decis să nu intervină.
Până la urmă, în septembrie 1969, adică la patruzeci de ani după conflictul pentru Calea ferată din Manciuria, rușii și chinezii și-au încheiat conflictul de frontieră cu un acord de încetare a focului. Oficial între cele două puteri comuniste nu se întâmplase nimic. Dar relațiile au rămas rupte până după moartea, în 1976, a lui Mao Zedong și s-au reluat la un nivel de normalitate doar după ce, în 1991, Boris Elțîn a cedat Zhenbao chinezilor."
Articol semnat Cristian Felea (contributors.ro)
Oricum si chinezii se vor gandi de 2 ori daca sa mai atace Taiwanul, iar in Pacific Australia si-a asigurat achizitionarea de destule submarine nucleare...
In rest, politica Chinei va ramane cea de dominatie economica si tehnologica si nu vor avea nevoie de "batai de cap" cu batausul planetei...
1.2. Hm (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Radu Mischie în data de 23.02.2022, 12:20)
Chinezii au planurile lor pe termen (foarte) lung. Acest acord e probabil o bucatica din plan. Prin el, da fals confort rusilor ca au unde sa descarce gazul care, cel mai probabil, pe termen mediu si lung, nu va mai ajunge in Europa. Ce va insemna acest acord cand rusii vor deveni prea dependenti de livrarile in China si nu vor putea aplica "uite gazu', nu e gazul" vom vedea - numai ca trebuie sa avem rabdare ani buni (cum au chinezii), acum imediat nu se va vedea nimic.
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.02.2022, 13:12)
1 - cine este "batausul planetei"? cine a avut cele mai multe conflicte de la 1945 pana acum?
2 - aia cu Australia si submarinele este apa de ploaie.
3 - pe langa hotiile rusiei, cine a mai furat din China? e voie sa se spuna ceva de Anglia si restul fortelor de pace din Europa de vest?
1.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.02.2022, 22:22)
Alexandru Macedon, ch arlemagne, Napoleon.
Mussolini, Hitler, Stalin, acum Putin.
Pina si Ceausescu avea planuri pe termen foarte lung.
Pina acum, lui Kim Ir -sen i-au iesit cel mai bine. Ar trebui sa emigram in Coreea de Nord.
2. fără titlu
(mesaj trimis de ggg în data de 23.02.2022, 15:50)
gazul e necesar oamenilor si industriei. China le are pe amandoua, si le va avea pt multe decenii, so Rusia nu are nici o problema cu piata de desfacere . In plus China are sute de miliarde de dolari, in caz ca rusii nu sunt multumiti cu plata in yuani.
Europa are mai putin de jumatate numarul de oameni, care se si imputineaza, fara aportul imigrantilor, natalitatea ar fi rau pe minus. Industria nici nu se compara cu ce exista in China. So situatia e complicata si, colaborat cu renuntarea la nuclear, nu vad Europa castigatoare din aceasta cearta. In mod sigur buzunarul nostru va suferi amarnic.
3. Cu o Europa si o Ucraina ostile
(mesaj trimis de Bradisor în data de 23.02.2022, 18:07)
Rusia va devenii un umil vasal al Chinei cara nu uita , nu iarta si mai ales are timp sa loveasca atunci cand te astepti mai putin Prezenta chineza in Siberia creste exponential de la an la an si nu mai dureaza mult pana vor prelua controlul Singura sansa a rusilor este calea unei democratii autentice ,fara visuri imperiale demne de secolul 19,care sa-i faca parteneri credibili pentru comunitatea euro-atlantica.