CINE NE FACE DREPTATE: Justiţia, pericol public

• ONG-urile de profil critică evoluţia luptei anticorupţie şi reforma sistemului judiciar

Justiţia din România este supusă din ce în ce mai mult presiunilor de natură politică. Reforma sistemului judiciar este marcată de stagnare sau regres. Lupta împotriva corupţiei a fost blocată ca urmare a atacurilor politice şi legislative la adresa instituţiilor implicate în lupta anticorupţie.

Acestea sunt doar câteva dintre concluziile desprinse dintr-un raport publicat, ieri, de Iniţiativa pentru o Justiţie Curată, privind reforma justiţiei şi lupta anticorupţie. Documentul, care pune la zid întreg sistemul judiciar, atestă că perioada post-aderare a ţării noastre la UE a coincis cu o încetinire a ritmului reformelor în justiţie şi cu o scădere a voinţei politice în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei. De altfel, nici în prezent măsurile de reformă nu sunt implementate conform angajamentelor asumate în relaţia cu CE.

Deşi obiectivele prevăzute în Mecanismul de Cooperare şi Verificare şi pericolul activării clauzei de salvgardare constituie, încă, o formă de presiune asupra Guvernului pentru continuarea reformelor, justiţia din România este supusă din ce în ce mai mult presiunilor de natură politică, susţin realizatorii raportului.

Astfel, poziţia multor oficiali guvernamentali, politicieni şi chiar instituţii ale sistemului judiciar a intrat în coliziune directă cu obiectivele anticorupţie şi de reformă a justiţiei. "Deopotrivă politicieni din Parlament, Guvern, dar şi reprezentanţi din Ministerul Justiţiei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau Consiliul Superior al Magistraturii, au blocat sis­tematic şi conştient eforturile de reformă a justiţiei şi eforturile anticorupţie", se arată în raport.

Citiţi, în pagina 2, articolul intitulat "NUP pentru Şereş, Nagy, Mucea şi Stancev"

Întrucât sistemul judiciar este supus presiunilor de natură politică, probabilitatea ca investigaţiile privind fapte de corupţie a multor înalţi demnitari să fie stopate este din ce în ce mai mare. Practic, politicieni împotriva cărora s-a început urmărirea penală pentru fapte de corupţie sau criminalitate organizată sunt prezenţi în fiecare din partidele politice importante din Parlamentul României.

• Cine sunt vinovaţii fără vină?

Raportul citat indică o serie de personalităţi politice de vârf din mai multe formaţiuni politice parlamentare, după cum urmează:

Partidul Social Democrat: Adrian Năstase (fost preşedinte PSD şi fost prim-ministru), Şerban Mihăilescu (parlamentar, fost ministru secretar general al Guvernului); Ion Dumitru (parlamentar), Mihail Sireteanu (parlamentar), Ioan Stan (parlamentar), Miron Mitrea (parlamentar şi fost ministru al Transporturilor).

Partidul Democrat Liberal: Gheorghe Falcă (primar al Aradului), Cristian Boureanu (parlamentar şi vicepreşedinte al PDL), Ionel Manţog (fost secretar de stat, fost director al Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia), Mircia Gutău (primar Vâlcea), Nicolae Dicu (viceprimar Vâlcea), Stelian Duţu (parlamentar), Cosmin Popescu (fost secretar de stat).

Partidul Naţional Liberal: Tudor Chiuariu (fost ministru al Justiţiei, actual consilier al primului ministru), Paul Păcuraru (actual ministru al Muncii), Ilie Morega (preşedinte PNL Gorj), Cristian Anghel (primar Baia Mare), Decebal Traian Remeş (fost ministru al Agriculturii).

Partidul Conservator: George Copos (fost viceprim-ministru), Dan Voiculescu (fost parlamentar şi fost preşedinte al partidului), Codruţ Şereş (fost ministru al Industriilor).

Uniunea Democratică a Maghiarilor din România: Stefan Szabo (fost preşedinte al Consiliului Judeţean Satu Mare), Rudolf Riedl (prefect adjunct al judeţeului Satu Mare), Istvan Erdei (parlamentar), Attila Cseke (secretar de stat), Marko Bela (parlamentar şi preşedinte al partidului), Verestoy Attila (parlamentar).

• CSM, dezinteres faţă de respectarea legii

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), forul disciplinar suprem al sistemului judiciar, dă dovadă de lipsa de preocupare faţă de respectarea legii şi faţă de criteriile de competenţă etică profesională în desfăşurarea carierei profesionale a magistraţilor, susţin semnatarii raportului.

"Standardele etice care impun CSM ca for disciplinar suprem pentru sistemul judiciar sunt în continuare nerespectate, iar CSM continuă să fie o instituţie care nu răspunde în faţa nimănui, care ia decizii esenţiale în mod netransparent, nemotivat şi ale cărei standarde nu garantează un act de decizie imparţial", precizează raportul citat.

Mai mult, potrivit sursei citate, CSM nu a făcut niciun progres în ceea ce priveşte rezolvarea cazurilor de etică şi ale potenţialelor conflicte de interese ale membrilor săi, în pofida a trei rapoarte a CE de specialitate.

• ICCJ, sursă se nesiguranţă publică şi juridică

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a apreciat că practica judiciară divergentă în cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Judstiţie (ICCJ) este contrară principiului siguranţei publice. Potrivit raportului citat, ICCJ, în loc să-şi îndepinească rolul său stabilind o interpretare de urmat, a devenit o sursă a nesiguranţei juridice şi a contribuit la micşorarea încrederii publicului în sistemul judiciar.

• Noul Cod de procedură penală ameninţă siguranţa UE

Modificările aduse Codului de Procedură Penală riscă să pună în pericol capacitatea întregii Uniuni Europene de a lupta împotriva criminalităţii organizate şi a terorismului, se arată în raport.

De asemenea, este anulată credibilitatea României ca stat în acest domeniu. "Întrucât grupurile de criminalitate transfrontaliere sunt atrase în mod natural de ţările care au cele mai slabe sisteme de combatere a criminalităţii, prin modificările aduse cadrului legal, România devina veriga slabă a Europei", mai precizează raportul.

• Activitatea ANI, blocată din pricina Guvernului

Printr-o modificare legislativă, Consiliul Naţional de Integritate (CNI), care este un organism politic, a dobândit competenţa de a efectua verificări cu privire la declaraţiile de avere şi interese ale personalului Agenţiei Naţională de Integritate (ANI).

"Modificarea nou introdusă deschide larg uşa abuzurilor politice oferind CNI un mecanism perfect de eliminare a inspectorilor incomozi", se arată în raport. Şi asta în condiţiile în care activitatea ANI este blocată din lipsa de finanţare de către Guvern. "Chiar dacă Guvernul ar decide suplimentarea bugetului, operaţionalizarea agenţiei nu va deveni efectivă mai devreme de începutul lui 2009", mai scrie raportul.

• DNA îşi face treaba pe jumătate

Cu toate că Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a rămas principala instituţie de combatere a corupţiei la nivel înalt, presiunile politice, practica judiciară neunitară de la nivelul instanţelor şi sancţiunile foarte mici aplicate pentru faptele de corupţie au îngreunat activitatea direcţiei.

"Este esenţială continuitatea personală şi instituţională la nivelul DNA, atât pentru consolidarea rezultatelor cât şi pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate faţă de CE", sunt de părere iniţiatorii raportului.

• Justiţia, "Triunghiul al Bermudelor" pentru dosare

"Din luna iunie 2007 şi până în prezent se poate remarca o evoluţie negativă în ceea ce priveşte ritmul de soluţionare a dosarelor de corupţie în instanţă. Cele mai mediatizate dosare de corupţie finalizate de procurori şi transmise instanţelor de judecată fie s-au întors la procurori pentru refacerea urmării penale, în urma unor decizii ale Curţii Constituţionale, fie stagnează din diverse motive, cel mai probabil adesea la solicitarea avocaţilor apărării.

Nici dosarele finalizate prin rechiziorii nu au parcurs mai rapid în instanţele de judecată. Totodată, în perioada menţionată nu a fost dată nicio decizie definitivă într-un dosar de mare corupţie.

• Magistraţii intră în sistem pe "uşa din dos"

În criză de personal, CSM a abuzat de practica detaşării unor judecătorii şi procurori la autorităţi şi instituţii publice care nu înfăptuiesc justiţia.

Mai mult intrarea din magistratură se face pe "uşa din dos", numărul celor admişi prin interviu fiind aproape egal cu al celora care au susţinut un examen de specialitate.

Pe de altă parte, pregătirea magistraţilor este blocată de lipsă de fonduri, iar evaluarea magistraţilor, prima din ultimii patru ani, riscă să fie una formală.