CJUE anulează regula întoarcerii camioanelor în ţara de origine o dată la opt săptămâni

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a decis vinerea trecută anularea uneia dintre cele mai controversate măsuri din Pachetul European de Mobilitate: obligaţia vehiculelor de transport de a se întoarce la centrul operaţional al companiei la fiecare opt săptămâni. Această măsură a fost intens criticată de transportatorii români şi de alte state din Europa de Est, care au argumentat că ar avea un impact negativ major asupra sectorului transporturilor. CJUE a decis să anuleze această prevedere, subliniind că legiuitorul Uniunii nu a avut suficiente informaţii pentru a evalua proporţionalitatea măsurii. În lipsa unei justificări clare, această obligaţie a fost considerată nefondată.

Obligaţia vehiculelor de a se întoarce la fiecare opt săptămâni la sediul companiei a fost introdusă prin Pachetul Mobilitate, adoptat în 2020 de Parlamentul şi Consiliul Uniunii Europene. Aceasta a fost contestată de mai multe state membre, inclusiv România, Lituania, Bulgaria, Cipru, Ungaria, Malta şi Polonia. Argumentul principal adus de aceste state a fost că măsura va duce la creşterea numărului de "curse goale" şi, implicit, la creşterea emisiilor de dioxid de carbon(CO2) din sectorul transporturilor rutiere. De exemplu, transportatorii români ar fi fost obligaţi să parcurgă aproximativ 1.300 kilometri în plus pentru a respecta noile reguli, în timp ce transportatorii din Polonia, Slovacia şi Ungaria ar fi avut distanţe mai scurte de parcurs. În total, măsura ar fi generat aproximativ 1.160 tone suplimentare de emisii de CO2 pe zi, ceea ce s-ar fi tradus în 418.000 tone CO2 anual, conform estimărilor statelor contestatare.

Pe lângă impactul ecologic, transportatorii români au estimat şi pierderi financiare semnificative. Un studiu realizat de KPMG în 2020, imediat după adoptarea Pachetului Mobilitate, a prognozat o scădere a veniturilor din transporturile internaţionale de mărfuri pentru companiile româneşti cu 4,5 miliarde euro. De asemenea, peste 50% dintre transportatorii români care desfăşoară activităţi de transport internaţional ar fi fost forţaţi să îşi întrerupă activitatea sau să îşi mute sediul în alte state membre ale Uniunii Europene, ca urmare a noilor reglementări.

Ţara noastră ocupă locul 8 în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte piaţa de transport rutier şi deţine poziţii importante în operaţiunile de transport internaţional de tip cross trade (10,5%) şi cabotaj (8,2%). Transportul rutier contribuie cu aproximativ 5% la PIB-ul României şi este un sector esenţial pentru exportul de servicii, generând venituri de 22 de miliarde de euro în ultimii patru ani. În prezent, în România există 36.000 de firme active în domeniul transporturilor, care angajează circa 250.000 de şoferi profesionişti.