Clădirile de patrimoniu "strigă" după ajutor

Ministerul Culturii a anunţat în repetate rânduri că restaurarea clădirilor de patrimoniu reprezintă o prioritate pe termen scurt şi mediu. În teren lucrurile stau însă în continuare rău şi nu neapărat din cauza autorităţilor. Câteva zeci de clădiri monument istoric din judeţul Covasna, printre care mai multe biserici şi conace vechi, se află într-o stare avansată de degradare şi necesită intervenţii urgente pentru restaurare, avertizează conducerea Direcţiei Judeţene pentru Cultură. Potrivit directorului interimar al instituţiei, Meder Lorant Laszlo, majoritatea sunt în proprietate privată, iar unele dintre acestea, cum ar fi vechile case ţărăneşti construite din lemn, sunt atât de degradare încât există riscul să nu mai poată fi salvate: "Pe această listă sunt atât monumente aflate în proprietate privată, cât şi monumente aflate în proprietatea autorităţilor locale care necesită intervenţii de urgenţă. Noi am atras în repetate rânduri atenţia asupra pericolului ca acestea să se degradeze şi să se piardă (...) Cetatea de la Balvanyos, spre exemplu, este o ruină. De asemenea, sunt foarte multe case vechi, construite din lemn, într-o stare foarte, foarte avansată de degradare. Proprietarii au obligaţia să le reabiliteze, dar nu au fonduri (...) Noi ne facem datoria de a atrage atenţia, dar nu ne putem amesteca în proprietatea privată". În context, acesta a menţionat că Direcţia Judeţeană pentru Cultură Covasna se confruntă cu o lipsă foarte mare de personal şi, de altfel, nici nu poate aplica amenzi în astfel de cazuri, deoarece instituţia nu are agent constatator. Printre monumentele care necesită intervenţii de urgenţă se numără ansamblul rural din jurul bisericii unitariene din Chichiş, mai multe case de lemn din oraşul staţiune Covasna, fostul abator comunal din Sfântu Gheorghe, precum şi fostul hotel "Hungaria" din municipiu, care găzduieşte sediul Oficiului Judeţean de Poştă Covasna, Ansamblul tehnic - Planul înclinat de la Covasna-Comandău, conacul Domokos din Araci, topitoria de fier din Filia, vama veche din Oituz, fosta cazarmă a husarilor din Ozun, castelul Thury-Banyai din Tamaşfalău şi multe altele. Meder Lorant Laszlo a menţionat că în judeţ sunt şi exemple pozitive în care proprietarii au intervenit pentru reabilitarea clădirilor, amintind, printre altele, ansamblul Muzeului Naţional Secuiesc din Sfântu Gheorghe, ansamblul bisericii romano-catolice Sf. Mihail din Lemnia, precum şi capela funerară Szentkereszty Stefania din Târgu Secuiesc, unde lucrările au fost finalizate în cursul anului trecut.

De asemenea, există o serie de intervenţii în curs de execuţie la monumente istorice de categoria A, avizate de către Ministerul Culturii, cum ar fi cele de la castelul Miko din localitatea Olteni, Biserica reformată din Biborţeni şi Biserica reformată din Saciova, toate finanţate prin PNRR, dar şi la monumente istorice de categoria B, precum cele de la Colegiul Szekely Miko şi de la fosta Şcoală Normală de Fete, azi Colegiul Naţional "Mihai Viteazul", ambele din municipiul Sfântu Gheorghe. Printre investiţiile preconizate în acest an, pentru care s-a solicitat şi s-a emis aviz favorabil din partea Direcţiei Judeţene pentru Cultură, se numără Ansamblul "Fabrica de Tutun" şi Casa Keresztes din Sfântu Gheorghe, Castelul Kalnoki din Valea Crişului, Biserica reformată din Băţanii Mari şi mai multe case tradiţionale din localitatea Bicfalău, finanţate prin PNRR, Castelul Beldi-Mikes din Ozun, Biserica ortodoxă Sf. Nicolae din Breţcu şi Conacul Beczasy din Dalnic.