CLAUDIU CAZACU; XTB: Toamnă dificilă pentru leul românesc şi alte monede în faţa dolarului

Importurile din afara Uniunii Europene şi anumite produse energetice cu preţul setat în dolari americani se scumpesc, în vreme ce stabilitatea cursului EUR/RON permite o temperare a "apăsării" inflaţiei, se arată într-o analiză realizată de XTB România, casă de brokeraj specializată pe bursele internaţionale.

"S-a scris istorie în septembrie în pieţele valutare, o situaţie până la urmă deloc surprinzătoare, având în vedere uriaşele tensiuni economice şi geopolitice întrepătrunse", constată Claudiu Cazacu, Consulting Strategist XTB România.

Creşterea nevoii de siguranţă într-un context deosebit de incert, cu ameninţări de acutizare a conflictului în Ucraina, dar şi temeri ample referitoare la alimentarea Europei cu energie sau stabilitatea bugetară a Marii Britanii au dat un nou impuls dolarului, aflat deja de luni de zile pe un puternic trend de apreciere.

Pe 28 septembrie, Euro cobora la un nou minim al perioadei de după iunie 2002, valorând mai puţin de 0,96 dolari americani.

Leul a pierdut peste 15% în faţa dolarului american doar în 2022

Tot în acea zi, pe piaţa valutară, leul a atins, în cursul şedinţei, un minim de peste 5,19 lei/dolar.

La cursul BNR, minimul istoric a fost de 5.1794 lei/dolar. Nu ar fi fost uşor de anticipat că dolarul, nu Euro, va fi primul care va avea prefixul 5 în raport cu leul.

Anul acesta, până pe 29 septembrie, ora 21, leul a pierdut aproximativ 15,5% în faţa dolarului american.

Vestea nu este una bună din perspectiva inflaţiei: importurile din afara UE şi anumite produse energetice cu preţul setat în dolari americani devin astfel mai scumpe pe piaţa locală, cu preţul tradus în lei.

Pe de altă parte, stabilitatea cursului EUR/RON a permis o temperare a "apăsării" inflaţiei, care ar fi devenit şi mai accentuată în cazul în care leul ar fi bătut în retragere şi în faţa monedei unice europene, se arată în analiza XTB România.

Dincolo de costuri, între care şi o povară mai mare pentru cei care au credite în dolari americani, din fericire, ponderea nu este mare. În datoria publică sau privată în valută predomină Euro. Aşadar, este şi o şansă: cei care livrează produse şi servicii în SUA dobândesc o poziţie mai competitivă.

Datoria publică în dolari reprezenta, potrivit datelor recente, mai puţin de 10% din datoria publică totală din România.

Totuşi, o creştere de 10% a dolarului, având în vedere valoarea de 57,68 mld. lei echivalent a acesteia, înseamnă o creştere a principalului de rambursat cu peste 5 mld. lei.

Dobânzile la care statul român se va putea împrumuta, atât în dolari cât şi în Euro, sunt în creştere, având în vedere traiectoria aşteptată a fi setată de băncile centrale respective.

Nevoia de consolidare fiscală ar putea însemna condiţii mai restrictive pentru economie, anul viitor, decât în estimările anterioare, din prima parte a anului.

Leul se află de două sesiuni în revenire în raport cu USD, şi, pe termen foarte scurt, pare a fi "adăpostit", dar premisele curente sugerează că noi minime în piaţa Euro vs. dolar s-ar putea reflecta în noi niveluri record ale cursului dolar-leu, explică analistul Claudiu Cazacu.

Lira sterlină sub nivelul anului 1992

Pe de altă parte, dolarul puternic este doar o parte a poveştii care se derulează acum în Marea Britanie.

Declinul lirei până la 1.035 dolari, niveluri fără precedent în istoria flotării libere a perechii liră sterlină/dolar american e semnul unei pieţe în dezordine, sub efectul emoţiilor intense.

Lira este acum cu mult mai jos decât după episodul faimos din 1992, în care Banca Angliei a renunţat la protejarea cursului de schimb şi a ieşit din sistemul anterior, cu pierderi masive, în timp ce profiturile l-au făcut celebru pe George Soros.

De la peste 2, GBP/USD coborâse spre 1,4 în aproape 6 luni.

Anul trecut, în septembrie lira a fluctuat între 1,34 - 1,39 dolari.

Luna aceasta, lira a pierdut, la minime, peste 11%, depăşind scăderea înregistrată în luna septembrie 1992.

E drept, însă, că o temperare a dolarului miercuri şi joi şi intervenţia Băncii Angliei au readus joi lira peste 1,10 dolari.

Bugetul care prevede tăierile cele mai mari de taxe ale ultimilor 50 de ani (45 mld. lire sterline în 5 ani) nu oferă şi detalii despre modul cum vor fi finanţate, generând întrebări despre stabilitatea fiscală.

Dobânzile titlurilor de stat britanice au crescut foarte rapid, ajungând la peste 5% pentru titlurile pe 30 de ani.

Banca Angliei a intervenit, nu prin creşterea de urgenţă a dobânzii, aşa cum cereau mai multe voci, pentru a opri declinul lirei, ci prin reluarea injecţiilor de lichiditate.

Mişcarea e în contra-timp faţă de politica de retragere a lichidităţii a altor bănci centrale majore, însă a câştigat puţin răgaz pentru guvern (FMI insistă, totuşi, să fie regândit planul) şi a dus la cea mai adâncă scădere din istorie, înregistrată într-o singură zi, a dobânzii de piaţă a titlurilor de stat pe 30 de ani.

Viitorul pare complicat în Regatul Unit

Banca centrală e aproape obligată să livreze noi majorări de dobândă.

Firmele de creditare ipotecară au fost forţate să retragă ofertele, sub asaltul celor care încercau să beneficieze de dobânzile încă neajustate,

Iar pieţele de datorie publică au fost bulversate de mişcările recente şi indică un cost mai mare de rambursare a împrumuturilor, în vreme ce lira slăbită îngreunează vizibil costul vieţii.

Pentru moment, minimele recente par bine "apărate", însă va fi nevoie de o repoziţionare a planului guvernamental sau de o retragere susţinută a dolarului, pentru a scuti lira sterlină de o nouă rundă de scăderi, nu doar în faţa USD ci şi a Euro.