CLAUDIU CREŢU, ADMINISTRATOR SPECIAL AL ELCEN: "Nu accept ca alimentarea cu energie termică să fie sistată în Bucureşti"

Claudiu Creţu, administratorul special al Electrocentrale Bucureşti (ELCEN), exclude varianta potrivit căreia bucureştenii ar putea rămâne fără căldură la iarnă.

Domnia sa a declarat, ieri, în cadrul conferinţei de lansare a raportului realizat de Expert Forum (EFOR) privind starea sistemului de termoficare din Capitală: "Eu nu cred, nu pot să accept, ca autorităţile statului să nu ia măsuri astfel încât în Bucureşti să nu fie sistat serviciul de alimentare a consumatorilor cu energie termică. Repet, nu cred în sistarea serviciului sub nicio formă".

În ceea ce priveşte starea sistemului de termoficare din Capitală şi soluţiile potrivite pentru remedierea situaţiei, domnul Creţu este de părere că ar trebui să ne uităm la modelele de bune practici, atât din ţară, cât şi din Europa sau din lume şi să le aplicăm.

Claudiu Creţu a afirmat: "Într-adevăr, sistemul s-a degradat continuu din cauza lipsei de investiţii şi a lipsei de finanţare. (...) Directivele şi studiile europene arată că sistemul centralizat este cel mai eficient, întrucât încurajează cogenerarea de înaltă eficienţă. Resursa primară, gazul natural, are ca modalitate optimă de consum cogenerarea de înaltă eficienţă. Aşadar, dacă tot ardem gazul pentru energie electrică, haideţi să producem totodată şi energie termică. Care sunt cauzele pentru care s-a ajuns aici? un sistem legislativ complicat şi incoerent, o lipsă de asumare a decidenţilor, a primarilor din oraşe, în cursul acestor 20-30 de ani. Acolo unde vorbim de modele de bune practici, din România, vedem că sunt sisteme mai mici, unde există, însă, o asumare a autorităţii locale, înţelegere şi investiţii cu finanţarea asigurată.

Ce este de făcut la acest moment? Într-adevăr, pe termen foarte scurt, avem nevoie de reparaţii şi cârpeli, astfel încât să trecem iarna. Pe termen mediu, vorbim de investiţii pe tot lanţul, în centrale de producere. ELCEN operează, la acest moment, cu patru centrale, doar una singură - CET Vest - modernizată, având punerea în funcţionare în 2009; două sunt din 1964 şi Progresul din 1988. Este evident, însă, că aceste centrale sunt ineficiente, astăzi, au un consum mare de combustibil, implicit emisii mari de carbon".

În opinia, domniei sale, soluţia este reprezentată de centrale noi, eficiente, care să asigure necesarul de energie termică şi electrică al oraşului şi, de fapt, al sistemului energetic, dar şi de utilizarea fondurilor europene nerambursabile pe care le avem la dispoziţie pentru a moderniza sistemul de transport şi distribuţie al energiei termice - aproximativ 180 de milioane de euro pe care am putea şi trebuie să le folosim ca să redimensionăm sistemul de transport care, într-adevăr, la acest moment, este mult prea mare faţă de necesarul de energie termică care circulă prin el.

Este nevoie şi de digitalizare, de sisteme integrate care să arate, exact, unde este avaria, care e modalitatea optimă de a secţiona zona respectivă, vane cu acţionare electrică la distanţă pentru diminuarea pierderilor şi tot acest sistem informatic integrat care poate arăta, efectiv, soluţia de diminuare a pierderilor şi de prioritizare a investiţiilor, a mai explicat reprezentantul ELCEN, subliniind, de asemenea, faptul că media de vârstă a angajaţilor din ELCEN şi RADET este de circa 50 de ani, faptul că încă lucrează în sistem oameni cu vârste înaintate, care nu îl vor mai putea susţine mult timp.

Nu în ultimul rând, domnia sa a amintit că orice analiză în investiţii pentru centrale, pentru sisteme de transport trebuie să pornească de la consumatori, explicând: "Orice astfel de analiză pleacă de la nevoia de energie termică utilă, pleacă de la consumul actual şi consumul preconizat, aşadar este evident că discuţia pleacă de la consumator, dar este nevoie de o activitate mult mai intensă de parteneriat cu acesta (n.r. consumatorul). Din cauza faptului că sistemul centralizat se opreşte la baza blocului, iar mai departe interfaţa este administratorul sau preşedintele de bloc, care, uneori, nu este agreat de către toţi locatarii, undeva se produce o ruptură, consumatorul nu are o interfaţă. Asta nu înseamnă că ar trebui, neapărat, reformat sistemul, dar trebuie înţeleasă mult mai bine nevoia consumatorului, trebuie să existe o apropiere mult mai mare faţă de client. Am mai spus despre directivele europene, arată foarte clar şi, mai ales, sunt susţinute acum şi de posibilitatea de finanţare. Avem, deci, mecanismele de finanţare prin certificate de carbon care pot asigura în perioada următoare finanţare 100% pentru centrale în cogenerare de înaltă eficienţă. Ar fi păcat să pierdem, în următorii patru-cinci ani, această şansă. Putem să facem centralele de cogenerare, centralele de producere, cu fonduri europene nerambursabile, dar investiţiile ar fi trebuit să înceapă ieri, azi, mâine".

Viitorul sistemului de termoficare în Bucureşti şi în România este reprezentat de sistemul centralizat, este de părere reprezentantul ELCEN, subliniind că alternativa cu centralele individuale de apartament nici nu ar trebui să mai existe pe agenda publică.

Dincolo de această discuţie, însă, ar trebui să avem şi reglementări în acest sens.

Opinia domniei sale este motivată prin faptul că trecerea la sistemele individuale de încălzire, centralele de apartament, ar însemna o reconfigurare a sistemului de distribuţie de gaze care ar dura zece ani, ceea ce nu este posibil. La toate acestea, se adaugă şi poluarea suplimentară pe care montarea acestor centrale o implică şi care, spre deosebire de CET-uri, emit noxele la o distanţă de câţiva metri de sol.

• Creţu, ELCEN: "Reorganizarea RADET-ELCEN nu se poate face pe hârtie"

Tot ieri, domnul Creţu a vorbit despre stadiul discuţiilor dintre ELCEN şi RADET, afimând că neplata datoriilor de către RADET a plasat ELCEN în dificultate, iar Electrocentrale Bucureşti nu a votat falimentul RADET, ci solicită plata datoriilor, prin prima faptului că, la rândul lor, creditorii ELCEN solicită permanent efectuarea tuturor demersurilor pentru recuperarea creanţelor.

Reprezentantul ELCEN a explicat: "Istoria este aşa: la intrarea în insolvenţă, RADET şi ELCEN au fost, şi sunt, pe poziţii adverse, în situaţia în care ELCEN solicită 3,7 miliarde lei, iar PMB a spus 0 lei. Aşadar, PMB nu răspunde faţă de RADET. Soluţia planului de reorganizare ELCEN, care a fost aprobat fără vot împotrivă, confirmat de judecătorul sindic şi care, în acest moment, este blocat şi inoperabil, presupune următoarea abordare gândită de administratorul judiciar: acea creanţă litigioasă, de 3,7 miliarde de lei, a fost evaluată de către evaluator în cadrul procedurii de insolvenţă la suma de aproximativ 1 miliard de lei, evaluare care a fost publicată în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă (BPI), astfel că oricine putea să o conteste. Ea nu a fost contestată, mai departe acest plan de reorgaizare a fost discutat cu toţi creditorii, cu acţionarii, au avut loc, pe 11 mai, Comitete de Creditori reunite RADET-ELCEN pe această soluţie, apoi pe 17 mai 2018 a fost supusă aprobării Consiliului General, după care pe 21 mai planul ELCEN a fost depus, fiind aprobat şi confirmat de judecătorul sindic. Aşadar, soluţia propusă de administratorul judiciar şi aprobată în cadrul procedurii de insolvenţă de către creditori presupunea acel 1 miliard de lei faţă de datoria de 3,7 miliarde de lei, dar lucrurile s-au oprit aici pentru că din partea RADET nu a venit acel plan care să se coreleze cu planul ELCEN şi dat fiind că termenul de trei ani de la deschiderea procedurii de insolvenţă s-a împlinit în data de 6 octombrie (şi având în vedere responsabilităţile legale), s-a luat decizia atragerii răspunderii PMB în cadrul instanţelor de judecată, pe suma de 3,7 miliarde lei, dacă nu au fost de acord cu cea de circa 1 miliard lei. Subliniez faptul că toate aceste decizii au fost luate în cadrul Comitetului Creditorilor". Reorganizarea RADET-ELCEN nu se poate face pe hârtie, ci este nevoie de finanţare pentru că în spate sunt creditori, mulţi dintre ei de stat - ANAF, Romgaz, Transgaz, Distrigaz, bănci, a subliniat domnul Creţu.

Reprezentantul ELCEN a mai precizat că amânarea reprezintă, de fapt, adevărata problemă în toată această situaţie, întrucât se pierde timp şi nu se pot demara investiţii, astfel că ELCEN este prinsă într-o plasă de păianjen şi, deşi ELCEN nu se teme de concurenţă, are nevoie să fie la start.