CLUBUL DE LA ROMA, LA BUCUREŞTI Problema de fond a omenirii: viziunea pe termen scurt

Problema de fond a omenirii o reprezintă viziunea pe termen scurt, consideră Jorgen Randers, membru al Clubului de la Roma, autorul lucrării "2052 - a Global Forecast for the Next Forty Years" şi co-autor al lucrării "Limits to Growth". Deşi problemele actuale se vor menţine şi accentua, răspunsurile urmează să rămână aceleaşi ca până acum, a avertizat domnia sa, în cadrul reuniunii anuale a Clubului de la Roma, care a avut loc, zilele trecute, la Bucureşti.

"În loc să aplice intervenţii ex-ante în faţa problemelor, omenirea preferă tot răspunsurile ex-post", a declarat Jorgen Randers. Deşi economia globală urmează să încetineas-că, acest lucru nu se întâmpla suficient de repede pentru a evita o criză climatică, potrivit domniei sale.

O posibilă soluţie ar putea fi mutarea a 1-2% din totalul forţei de muncă şi a capitalului dinspre industriile poluante către cele verzi, ceea ce presupune, de fapt, deplasarea fluxurilor investiţionale dinspre sectoarele cele mai profitabile către sectoarele de care societatea are cea mai mare nevoie, explică profesorul universitar. Capitalismul nu are cum să facă acest lucru, pentru că nu este în natura sa, astfel că societatea trebuie să creeze reglementări care să facă investiţiile în aceste sectoare mai atractive, însă eventuale măsuri în acest sens, precum cele de creştere a preţurilor în respectivele sectoare, ar fi costisitoare din punct de vedere politic, ceea ce înseamnă că politicienii vor evita să le adopte, arată domnia sa.

Liniile de acţiune pentru reducerea impactului negativ asupra mediului înconjurător pe care Jorgen Randers le vede sunt reducerea ritmului de creştere a populaţiei, diminuarea consumului de biocombustibili, construcţia, în ţările sărace, a unor sisteme energetice cu emisii reduse, plătite de către ţările bogate, precum şi realizarea unor instituţii supranaţionale cu o viziune pe termen lung, care să compenseze viziunea pe termen scurt a instituţiilor naţionale.

Cel mai important, însă, este să învăţăm cum să ne creştem bunăstarea în condiţiile unei absenţe a creşterii populaţiei şi a economiei, subliniază domnia sa.

Anders Wijkman, membru al Clubului de la Roma şi autorul lucrării "Bankrupting Nature", este de părere că instituţiile pe care omenirea le are în prezent nu sunt suficient de capabile să rezolve problemele cu care ne confruntăm. Mulţi politicieni, precum şi economişti, nu înţeleg interconexiunile care există între diversele sisteme, ceea ce îngreunează întreg procesul decizional, a precizat domnia sa.

Capitalul natural al ţării noastre este foarte important pentru dezvoltarea noastră viitoare şi, din acest motiv, trebuie protejat, a atras atenţia Anders Wijkman.

• "Prima ţară care şi-ar reduce emisiile de dioxid de carbon ar pierde din creşterea economică"

Decizia de reducere a emisiilor de dioxid de carbon este dificil de luat, din cauză că prima ţară care ar face această mişcare ar urma să piardă în termeni de creştere economică, a explicat Ernst Ulrich von Wiezsacker, membru al Clubului de la Roma şi autor al lucrării "Factor Five: Transforming the Global Economy". Domnia sa consideră că, pentru a rezolva problema creşterii consumului de energie, care anulează progresele înregistrate în creşterea eficienţei energetice, este nevoie ca preţul energiei să crească, măsură despre care recunoaşte că este nepopulară.

Avansul tehnologic a dus la reducerea preţului, iar acest lucru poate să ducă, în timp, la un dezastru pentru mediu, atrage atenţia Ernst Ulrich von Wiezsacker. Dacă o eventuală majorare de preţ este însoţită de un spor al eficienţei în ceea ce priveşte consumul de energie, preţul mediu real nu ar suferi modificări, explică domnia sa, care a mai declarat că ideea că preţurile ridicate la energie dăunează activităţii economice reprezintă un mit, oferind drept exemplu cazul Japoniei, a cărei economie a crescut puternic între anii 1975 şi 1990, când energia a avut costuri ridicate.

Câştigătorii unor eventuale creşteri de preţ ar urma să fie Europa, Asia de Est şi, în general, ţările în dezvoltare sărace în hidrocarburi, în timp ce pierzătorii ar fi Statele Unite, Canada, Aus-tralia, Rusia şi ceilalţi mari producători de energie poluantă, care ar încerca, un timp, să îşi păstreze vechiul model de dezvoltare, în opinia lui Ernst Ulrich von Wiezsacker.

• "Omenirea trebuie să renunţe la conceptul de dezvoltare sustenabilă"

Omenirea trebuie să renunţe la conceptul de dezvoltare sustenabilă şi să concentreze pe o dezvoltare care să îi asigure supravieţuirea, a declarat Dennis Meadows, membru al Clubului de la Roma şi co-autor al lucrării "Limits to Growth". Domnia sa consideră că este important să avem în vedere atât problemele universale a căror rezolvare care trebuie abordate acum, cu beneficii care vor apărea în viitorul îndepărtat, cât şi pe cele a căror atenuare se poate realiza într-un orizont de timp mai scurt.

Investiţiile de capital nu mai joacă acelaşi rol ca în trecut în generarea de bunăstare, potrivit lui Dennis Meadows, domnia sa arătând că, anul trecut, doar 3% din tranzacţiile valutare au fost realizate în vederea finanţării comerţului internaţional, comparativ cu 70%, în anul 1975, în timp ce durata medie de reţinere a unei acţiuni tranzacţionate la bursa de valori este de şapte minute, faţă de şapte ani, în 1975.