CONFERINŢA FONDURILE EUROPENE / MIHAELA TOADER, MINISTERUL FONDURILOR EUROPENE: "Vrem să intrăm în viitorul exerciţiu financiar cu reguli mult mai clare şi folositoare"

România se situează, în acest moment, aproape de media UE privind rata de absorbţie a fondurilor europene în actualul exerciţiu financiar, cu aproximativ 33%, conform doamnei Mihaela Toader, Secretar de Stat în Ministerul Fondurilor Europene.

Domnia sa a declarat: "Mai avem nişte sume care vor fi declarate, probabil, în lunile noiembrie şi decembrie. Aceste sume sunt verificate şi aşteptăm ca după procesul nostru birocratic să ajungă la Bruxelles. Rata de contractare este una mulţumitoare, de aproape 100%, mai precis de 96%. Mai avem foarte puţin disponibil pentru proiecte noi".

Doamna Toader a amintit că am trecut de mijocul perioadei de implementare pentru exerciţiul financiar 2014-2020, menţionând că ritmul implementării este o problemă. Oficialul Ministerului Fondurilor Europene a subliniat: "În acest moment ne preocupă ritmul implementării proiectelor. Noi am început, la sfârşitul lunii august, un proces de analiză a modului în care sistemul a propus implementarea proiectelor finanţate din fonduri europene. Am pornit de la etapele unui proiect, încercând să identificăm unde şi din ce motiv s-au produs cele mai mari blocaje, respectiv să încercăm să propunem câteva măsuri care să sprijine implementarea în ultimii ani ai exerciţiului financiar. Dar, mai mult, vrem să pregătim implementarea mai uşoară pentru viitorul exerciţiu financiar".

În acest proces de analiză, reprezentanţii Ministerului Fondurilor Europene au ajuns la concluzia că "multe lucruri au creat disconfort", potrivit doamnei Toader, care a adăugat: "Poate una din cele mai importante probleme a fost forma în care s-au prezentat sau solicitat bugetele pentru proiectele finanţate din fonduri europene - nişte bugete extrem de detaliate, care în mod evident, la depunerea proiectului sunt nişte estimări, iar pe ciclul de viaţă al proiectului suferă modificări. Toa­te acestea au creat o sarcină administrativă extrem de mare pentru beneficiari, pentru unii care probabil nici nu au câştigat această competiţie pe fonduri şi atunci au depus un efort foarte mare, poate şi cu costuri ridicate, care nu au mai putut fi recuperate".

Doamna Toader a precizat: "Din acest motiv, noi am propus acum o formă mult mai sistematizată de buget, puţin mai simplă. Rămâne să o discutăm şi cu partenerii noştri din autoritatea de audit, din cea de certificare şi plată şi Comisia Europeană.

Am avut deja primul dialog cu reprezentanţii Comisiei şi am agreat nişte repere. Ne-am uitat, mai ales pentru proiectele de infrastructură, inclusiv cele dedicate IMM-urilor, la documentele pe care le solicităm încă de la momentul cererii de finanţare. Am observat că unele dintre ele nu ne sunt nici nouă utile. Acestea presupun cos­turi destul de mari pentru mediul de afaceri sau pentru orice IMM care nu are certitudinea că va obţine finanţare. De multe ori cheltuielile nu se justifică şi nici nu asigură până la urmă o valoare adăugată foarte mare pentru evaluarea proiectului în sine. Mă refer în special la toate autorizaţiile, avizele de construire pe care noi le-am cerut pentru IMM-urile care doreau să îşi consolideze capacitatea de producţie, să construiască".

Propunerea ministerului de resort este ca această autorizaţie, care este foarte importantă, să existe la momentul rambursării cheltuielii, nu neapărat înainte, pentru că ea comportă costuri, iar beneficiarul sau potenţialul beneficiar nu are o garanţie că va câştiga res­pectivul proiect.

"Vom supune propunerile, care privesc toate etapele unui proiect, consultării publice", a afirmat Mihaela Toader, menţionând: "La jumătatea lunii noiembrie vom organiza un seminar cu principalii actori implicaţi pentru că vrem să avem acordul părţii publice faţă de aceste măsuri".

• Bugetul alocat României, cu 8% mai mare faţă de alocarea actuală pe politica de coeziune

Viitorul exerciţiu financiar este foarte importat pentru noi, a afirmat doamna Toader, subliniind: "Ne dorim să intrăm în viitorul exerciţiu financiar cu un set de reguli mult mai clare şi mai folositoare şi nouă şi beneficiarilor, pe care să le prezentăm părţilor interesate alături de un calendar".

Mihaela Toader a precizat că, deja, Comisia Europeană a prezentat propunerea de regulament pentru viitorul exerciţiu financiar, iar viitorul buget al UE este "încă un subiect fierbinte", care nu pare să se apropie de un compromis între statele membre şi instituţiile implicate în procesul de codecizie.

Conform propunerii făcute de Comisia Europeană în anul 2018, bugetul alocat României este cu 8% mai mare faţă de ce avem alocat în acest moment pe politica de coeziune, po­trivit oficialului din Ministerul Fondurilor Europene, care a precizat: "Programul de dezvoltare rurală din politica agricolă comună (PAC), care face parte acum din fondurile europene structurale şi de investiţii, va fi separat conform noii propunerii. PAC se va separa total în exerciţiul 2021-2027. Deci, pe politica de coeziune avem o creştere de 8%, aproximativ 32 miliarde de euro".

Totodată, doamna Toader a spus: "Meniul stabilit la nivelul propunerii de buget din Parlamentul European este unul destul de strict: 5 obiective de politică pe care orice stat membru va putea să le finanţeze. Nu vom mai avea un meniu cu 11 obiective, ca până acum. Noile obiective se centrează în jurul specializării inteligente, dezvoltării - inovării, digitalizării, descoperirii antreprenoriale, sprijinirii IMM-utilor, cu o propunere de alocare de minimum 6 miliarde de euro pentru România.

Pentru obiectivul de politică «O Europă mai curată», care prevede investiţii de mediu, apă uzată, deşeuri, eficienţă energetică, alocarea este de aproape 5,5 miliarde de euro. Restul sumelor privesc dezvoltarea regională şi urmează să fie împărţite în trei obiective de politică - «O Europă mai conectată» (pentru tot ce înseamnă infrastructura de transport), «O Europă mai socială» (investiţii în infrastructura de sănătate, educaţie, asis­tenţă socială), «O Europă mai aproape de cetăţeni», care include acele iniţiative locale bazate pe strategii teritoriale integrate".

Mihaela Toader a spus: "Practic, dacă scădem din Fondul European de Dezvoltare Regională cele aproape 11 miliarde de euro alocate celor două obiective principale, adică pentru transport, educaţie, sănătate, social, iniţiative locale, mai rămân aproape 6 miliarde de euro, o sumă extrem de mică. În plus, mai avem alocarea din fondul de coeziune, dedicată doar unei categorii de state - în care venitul minim brut este sub media UE. Aceasta priveşte în special infrastructura de bază, unde România a suferit o scădere dramatică - de la aproape 10 miliarde de euro în actualul exerciţiu financiar, la 4,4 miliarde. Din această sumă, 1,2 miliarde vor trebui transferate direct în gestiunea Comisiei Europene. Pentru utilizare la nivel naţional mai rămân 3,3 miliarde de euro".

Conform reprezentantului ministerului, principalul pierzător în această propunere de regulament este obiectivul de politică 3, cel în care s-ar regăsi toate investiţiile în infrastructra mare. "Aici rămâne o provocare pentru autorităţi, în general, să pregătească acele proiecte care sunt absolut necesare, care aduc cea mai mare valoare adăugată pentru că este evident că toate nevoile României pe infrastructură nu vor putea fi satisfăcute din fonduri europene", a afirmat doamna Toader, adăugând: "Rămâne bugetul de stat, iar aşa vom reuşi să aducem împreună cele două tipuri de finanţări pentru aceleaşi obiective".

• Finanţarea pentru mediul de afaceri, dedicată întreprinderilor inovatoare

Pentru mediul de afaceri, alocarea din bugetul european este de 6 miliarde de euro, însă această finanţare este dedicată întreprinderilor inovatoare, care folosesc domeniile de specializare inteligentă, transferul tehnologic ce combină partea de cercetare cu partea de inovare de proces, de produs etc., conform Mihaelei Toader. Domnia sa a menţionat: "Intrăm într-un mod de finanţare mult mai sofisticat şi sperăm ca în următorii ani mediul de afaceri din România să fie pregătit pentru aşa ceva. Uitându-ne la structura economică, este destul de greu, pentru că nu avem încă toate instituţiile pregătite pentru un astfel de mod de lucru. Mă refer în special la modelul cercetării, pentru că ar trebui să ne îndepărtăm puţin de cercetarea fundamentală şi să mergem spre partea de inovare, de apropiere de piaţă, cercetând în domenii care sunt interesante pentru mediul de afaceri".

Doamna Toader a conchis că avem în faţă un exerciţiu financiar nou, cu sume considerabile, dar care presupun o reformă structurală atât la nivelul părţii publice, cât mai ales la nivelul mediului de afaceri, care trebuie să-şi regândească modelul de a face business, calându-se spre procese inovative.