Codul penal a trecut de Senat

Proiectul privind modificarea Codului penal a fost, ieri, dezbătut şi votat de plenul Senatului cu 75 de voturi pentru, 32 de voturi împotrivă şi o abţinere.

Actul normativ se află în procedură de urgenţă în Parlament, după ce liderul PSD, Liviu Dragnea, a declarat săptămâna trecută că s-a săturat de tergiversarea iniţierii unor ordonanţe de urgenţă pe legislaţia penală de către ministrul Justiţiei şi că Legislativul trebuie să continuie procedura.

În urmă cu două zile, reprezentanţii majorităţii parlamentare PSD-ALDE din comisia Iordache au dezbătut şi votat, pe repede înainte, proiectul de act normativ, întocmind un raport pe care l-a înaintat Senatului, care este prima cameră sesizată, Camera Deputaţilor fiind for decizional.

Şedinţa de plen a Senatului a fost furtunoasă, reprezentanţii opoziţiei şi cei ai puterii politice acuzându-se cu privire la modificările legislaţiei penale din ultimii trei ani, începând de la guvernul Cioloş şi continuând cu guvernele Grindeanu, Tudose şi Dăncilă. Senatorii PNL şi USR au susţinut că proiectul de lege este un act normativ cu dedicaţie pentru Liviu Dragnea, Darius Vâlcov şi Constantin Rădulescu, trei dintre liderii PSD care au condamnări penale defintive sau la instanţa de fond.

Senatorul social-democrat Titus Corlăţean le-a reproşat liderilor PNL, USR şi PMP că nu au fost la fel de vehemenţi când guvernul Cioloş, la iniţiativa ministrului Justiţiei, Raluca Prună, a adoptat o ordonanţă de urgenţă prin care ofiţerii Serviciului Român de Informaţii căpătau competenţe în procedura cercetării şi urmăririi penale.

Pentru că disputa verbală dintre cele două tabere politice se părea că nu se va încheia, discuţiile axându-se pe reproşuri şi nu pe textul proiectului de act normativ, preşedintele de şedinţă a supus legea la vot. După adoptarea de către coaliţia PSD-ALDE din Senat a acestui proiect, aleşii puterii au părăsit sala de şedinţe şi nu au mai asigurat cvorumul pentru discutarea moţiunii simple împotriva ministrului justiţiei Tudorel Toader, care se afla în incintă şi care, cu câteva zeci de minute înainte, a fost demis de CEX-ul PSD.

Modificarea Codului penal va fi discutată săptămâna viitoare în comisia juridică a Camerei Deputaţilor şi, conform declaraţiilor vicepreşedintelui Florin Iordache va fi supusă votului în plen.

Dintre cele mai importante modificări, enumerăm:

- Reprezintă circumstanţă atenuantă acoperirea integrală a prejudiciului material cauzat prin infracţiune, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti, dacă făptuitorul nu a mai beneficiat de această circumstanţă într-un interval de 5 ani anterior comiterii faptei. Circumstanţa atenuantă nu se aplică în cazul săvârşirii următoarelor infracţiuni, dacă au produs un prejudiciu material: tâlhărie, piraterie, furt calificat, fraude comise prin sisteme informatice şi mijloace de plată electronice

- Liberarea condiţionată în cazul închisorii poate fi dispusă, dacă:

a) cel condamnat a executat cel puţin jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depăşeşte 10 ani, sau cel puţin două treimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 15 de ani, în cazul închisorii mai mari de 10 ani;

b) cel condamnat se află în executarea pedepsei în regim semideschis sau deschis;

c) cel condamnat a îndeplinit integral obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească;

- Prescripţia înlătură răspunderea penală oricâte întreruperi ar interveni, dacă termenul de prescripţie prevăzut în art. 154 este depăşit cu încă jumătate (n.r.- dispoziţie favorabilă lui Liviu Dragnea în dosarul în care magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei l-au condamnat, în primă instanţă, la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru instigare la abuz în serviciu).

- Favorizarea săvârşită de un membru de familie sau afin până la gradul II nu se pedepseşte. Nu constituie această infracţiune emiterea, aprobarea sau adoptarea de acte normative.

- Mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai târziu de 1 an de la data săvârşirii acesteia.

- Dacă săvârşirea infracţiunilor de delapidare, abuz în serviciu, neglijenţă în serviciu au produs un prejudiciu material, iar făptuitorul acoperă integral prejudiciul cauzat, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti, limitele de pedeapsă se reduc la jumătate.

Reprezentanţii opoziţiei au anunţat că vor ataca viitorul act normativ la Curtea Constituţională a României.