O revenire la nivelul dinaintea crizei în comerţul internaţional este puţin probabilă, dar există potenţial de creştere, informează o analiză Coface trimisă astăzi redacţiei.
De la criza economică din 2008-2009, rata de creştere a comerţului internaţional a încetinit, fiind afectată în primul rând de o scădere pe termen lung a creşterii economice la nivel mondial. Această încetinire structurală şi temporară în principalele ţări în curs de dezvoltare este "deosebit de dăunătoare" pentru comerţul internaţional, prin faptul că dimensiunea sa este strâns legată de expansiunea exporturilor lor. Al doilea efect negativ al crizei este scăderea cererii pentru materiile prime. Printre principalele ţări în curs de dezvoltare, numărul ţărilor ale căror exporturi anuale sunt în creştere este mai mare decât la jumătatea anului 2014 (Polonia, România, India, Filipine), vânzând în principal produse finite, nu materii prime.
Performanţa "dezamăgitoare" a exporturilor anumitor ţări coincide cu un avans al protecţionismului, considerat de Coface drept un obstacol în calea comerţului. În total, Argentina, Rusia şi India fiecare a introdus peste 250 de măsuri în perioada iulie 2008 - iulie 2014, aproape de două ori mai multe decât în SUA, Germania, Franţa, Marea Britanie şi Italia. Rusia este văzută de autorii studiului drept cea mai protecţionistă ţară, având în vedere măsurile recente, de a interzice importul de produse agro-alimentare din Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii, Canada şi Australia.
Efectele crizei asupra comerţului au fost accentuate de creşterea importanţei internalizării proceselor de producţie, începând cu anii 2000. Tocmai acest canal este cel care a determinat răspândirea rapidă a crizei din 2008-2009 la nivelul comerţului mondial, susţine Coface. Totuşi, comerţul cu bunuri intermediare (care este în centrul lanţurilor valorice globale - GVC) a scăzut cu 25% în 2009. Încă limitat (cu excepţia Asiei), comerţul intra-regional nu a fost în măsură să compenseze efectele crizei, în ciuda proliferării unor acorduri de liberalizare a comerţului. Comerţul intra-regional (ca proporţie din totalul exporturilor) este încă scăzut în majoritatea regiunilor în curs de dezvoltare: aproximativ 11% pentru Africa, 20% pentru America Latină şi 15% pentru CSI , se mai arată în comunicat.
Cu toate acestea, rezistenţa aparentă a GVC-urilor la criză ar sugera perspective favorabile de creştere pe termen mediu, apreciază Coface, adăugând că anvergura îmbunătăţirii este considerabilă, datorită în principal integrării ţărilor în curs de dezvoltare în aceste lanţuri globale. Un exemplu în acest sens este Africa. Creşterea clasei de mijloc din Asia este de natură să favorizeze înfiinţarea de companii în Africa, unde costurile de producţie (cum ar fi în sectorul produselor textile şi de îmbrăcăminte) depind în mare măsură de costurile forţei de muncă.
Coface anticipează, totuşi, o accelerare a creşterii globale a comerţului la aproximativ 5% în 2015 - un nivel mai ridicat decât cel observat în ultimii doi ani.
Dincolo de rate de creştere, structura schimburilor comerciale va suferi şi ea transformări. Extinderea sectorului de servicii în economiile avansate şi emergente poate conduce la o extindere similară în comerţ. Viteza acestui proces va depinde în mare măsură de cea cu care tehnologia se dezvoltă. Această evoluţie are un avantaj major: este de natură să facă fluctuaţiile din comerţul global mai puţin marcante, având în vedere că variaţiile în sectorul serviciilor sunt, în general, mai puţin pronunţate faţă de cele din industrie.
Aceste previziuni îi determină pe analiştii Coface să presupună că, în următorii câţiva ani, creşterea globală a comerţului va fi mai moderată, dar, de asemenea, mai puţin volatilă, conchide comunicatul.