English
În primele nouă luni ale anului în curs s-au deschis 7.389 de proceduri noi de insolvenţă, în scădere cu 53% faţă de aceeaşi perioadă a lui 2014, când numărul acestora a fost de 15.670, reiese dintr-o analiză Coface, realizată pe baza datelor furnizate de Buletinul Procedurilor de Insolvenţă (BPI).
Cu toate acestea, raportat la 1.000 de firme active, ţara noastră înregistrează în continuare o incidenţă de peste patru ori mai mare decât media înregistrată pe plan regional, cu 45 de insolvenţe la 1.000 de firme active.
Numărul insolvenţelor deschise în primele nouă luni ale anului curent în rândul companiilor cu cifra de afaceri peste 1 milion de euro este de 451 de firme, nivel uşor crescut, comparativ cu 437, cel înregistrat în anul anterior. "Deşi numărul insolvenţelor nou deschise în primele nouă luni ale anului curent a scăzut la jumătate, impactul financiar generat în economie, estimat prin valoarea datoriilor care nu sunt acoperite prin active, este de două ori mai mare, iar impactul social, estimat prin numărul locurilor de muncă care ar putea fi pierdute, este în creştere cu 5%", se arată în analiza citată.
Coface arată că, din punctul de vedere al distribuţiei sectoriale, fabricarea produselor textile, salubritatea, construcţiile, industria alimentară şi a băuturilor şi fabricarea substanţelor chimice sunt în top cinci sectoare cu cel mai ridicat număr al insolvenţelor nou deschise în primele nouă luni ale anului curent, raportat la 1.000 de firme active.
În ceea ce priveşte distribuţia teritorială, aceasta nu a suferit modificări importante faţă de situaţia din aceeaşi perioadă a anului anterior. Zonele din Bucureşti şi nord-vest au rămas primele două regiuni unde se înregistrează cel mai ridicat număr de insolvenţe, în timp ce nord-estul şi sud-vestul rămân pe ultimele poziţii din acest punct de vedere.
Potrivit studiului, din totalul celor 7.389 de companii insolvenţe în primele nouă luni ale anului, 4.249 companii au depus declaraţiile financiare pentru activitatea desfăşurată în 2013. Pentru aceste companii, au fost calculaţi indicatorii financiari preliminari la nivelul întregului eşantion pentru perioada 2008 - 2013. S-a observat că: "Una dintre principalele cauze care au accelerat riscul intrării în insolvenţă a fost dezechilibrarea graduală a structurii bilanţului. Companiile respective au atras resurse financiare suplimentare (gradul de îndatorare crescând de la 76% în anul 2008 la 127% în anul 2013), orientate cu precădere către investiţii pe termen lung;
- Acestea din urmă nu au generat venituri suplimentare sau o creştere a productivităţii prin imbunatirea marginii operaţionale. Din contra, veniturile medii au scăzut cu aproape 6,5% în anul 2013, dinamică ce nu a fost cuplată cu o ajustare corespunzătoare a cheltuielilor, nivelul consolidat al pierderilor crescând la 7,0%;
- Companiile care au intrat în insolvenţă în primele nouă luni ale anului 2015 au înregistrat o dublare a duratei medii de colectare a creanţelor în perioada 2008 - 2013, această crescând gradual de la 89 de zile în anul 2008 până la 182 de zile în anul 2013;
- Astfel, ciclul de conversie al banilor (calculat prin nivelul cumulat al rotaţiei stocurilor şi creanţelor minus durata medie de plata a furnizorilor) a scăzut către zero în anul 2013, ceea ce înseamnă că principala sursă de finanţare a investiţiilor pe termen lung a fost reprezentată de creşterea datoriilor pe termen scurt, a căror pondere în total capitaluri împrumutate a crescut de la 42% în 2008 la 67% în 2013".
Un element de îngrijorare semnalat de Coface în ultimele studii privind evoluţia insolvenţelor este reprezentat de numărul ridicat al firmelor insolvenţe care înregistrează o cifră de afaceri peste un milion de euro. Aceste companii au reprezentat creditorul comercial final al propagării creditului comercial între partenerii de afaceri. În baza datelor publicate de BPI şi prelucrate de Coface, anul 2015 indică o reluare a acestui fenomen, după ce anul 2014 anunţase o relativă temperare. "Astfel, deşi anul curent a debutat cu o contracţie istorică a insolvenţelor înregistrate în primele nouă luni, comparativ cu aceeaşi perioada a anului anterior, respectiv -53%, companiile insolvenţe sunt de calibru mai mare şi prezintă o situaţie financiară consolidată mai bună", reliefează analiza.
Potrivit Coface, mediul privat înregistrează o regenerare foarte lentă, în condiţiile în care scăderea semnificativă a insolvenţelor a fost compensată de avansul înregistrat pentru alte forme de întrerupere, cea mai mare creştere fiind înregistrată în rândul companiilor radiate, respectiv 38%. Astfel, 90.159 de companii şi-au întrerupt activitatea în primele opt luni ale anului curent, nivel relativ asemănător comparativ cu aceeaşi perioada a anului anterior. În acest context, valoarea instrumentelor refuzate la plata în primele nouă luni ale anului curent înregistrează cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani, cu un total de aproape 7,5 miliarde de lei .
"Reducerea numărului de insolvenţe se datorează şi unui efect de baza semnificativ, prin comparaţie cu un record istoric înregistrat în anul anterior. România deţine în continuare o incidenţa a insolvenţelor la 1.000 de firme active de peste patru ori mai mare decât media înregistrată pe plan regional, cu 45 de insolvenţe la 1.000 de firme active, fiind pe prima poziţie din acest punct de vedere. Analizând datele publicate de către ONRC, raportul dintre numărul companiilor care şi-au întrerupt activitatea relativ la numărul companiilor nou înregistrate (SRL) a crescut de aproape cinci ori în perioada analizată, de la nivelul înregistrat în anul 2008, respectiv 0,48, la aproape 2,32 în 2014. Aceasta confirmă faptul că dinamica întreruperilor de activitate a fost net superioară înmatriculărilor de companii noi, pe fondul unui spirit antreprenorial foarte scăzut, precum şi unui cadru fiscal care nu prezintă o predictibilitate şi sustenabilitate pe termen lung", a declarat Iancu Gudă, services director - Business Information & Debt Collection, Coface România.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
