English
2020 a fost cel mai dificil an pentru retailul românesc de la recesiunea din 2009-2010 încoace, cu centre comerciale complet închise în primăvară timp de două luni, dar impactul general rămâne inegal. Retailerii care aveau deja magazine online au fost câştigători, având în vedere că vânzările online au crescut cu aproximativ 30% în primele 9 luni ale acestui an, ceea ce a contribuit la revenirea vânzărilor globale la nivelurile anterioare Covid-19. În acelaşi timp, sectorul non-alimentar a înregistrat creşteri de 4%, potrivit raportului "ExCEEding Borders. Retailul în pandemie în ţările din regiunea CEE-17", publicat de Colliers International.
Cu o piaţă a muncii într-o formă destul de bună - creştere modestă a şomajului, creşterea salariilor rămâne pozitivă, deşi mai lentă decât înainte de criză -, industria retailului din România a început să-şi revină şi a înregistrat chiar o tendinţă pozitivă. În prezent, consumul este deja peste nivelul maxim înregistrat înaintea crizei, deşi într-o structură diferită. Cheltuielile au migrat de la unele categorii, cum ar fi îmbrăcămintea, la altele, precum articolele de uz casnic şi articole sportive. Alte cinci ţări din regiune - Estonia, Lituania, Polonia, Serbia şi Slovacia-, au reuşit aceeaşi performanţă,adică depăşirea nivelurilor lor de vânzări ante-Covid.
Consultanţii Colliers observă o creştere bruscă a activităţii consumatorilor în segmentul comerţului electronic, care a devenit un element fundamental al transformării continue a retailului, alături de dezvoltarea tehnologiei şi schimbările în comportamentul consumatorilor. De asemenea, s-a înregistrat o creştere semnificativă a numărului de persoane cu vârsta de peste 55 de ani care trec acum de la cumpărături în magazinele fizice la magazinele online.
"Pandemia i-a obligat pe retaileri să se adapteze noii realităţi în doar câteva săptămâni, ceea ce a însemnat îmbunătăţiri operaţionale, concentrându-se pe marketingul online sau lansarea vânzărilor online de la zero, colaborarea cu companiile de livrare sau supermarketurile ca locuri de colectare a comenzilor, implementarea măsurilor de siguranţă, corelarea stocului cu cererea în schimbare etc. Acest lucru duce la o recuperare relativ rapidă a vânzărilor după blocajul din timpul stării de urgenţă şi chiar la o uşoară creştere a vânzărilor pentru anumite categorii, cum ar fi produsele alimentare, produsele de uz casnic, articolele sportive sau produsele cosmetice. Aceştia sunt comercianţii prezenţi de obicei în parcurile de retail sau în unităţi independente, astfel încât performanţa acestui tip de scheme nu a fost aproape deloc afectată de Covid-19. Investitorii au recunoscut acest lucru şi s-au concentrat mai mult pe acest tip de produs de investiţii, ceea ce duce la creşterea cererii pe acest segment şi la o uşoară compresie a randamentelor în marile oraşe", spune Simina Niculiţă, Partner & Head of Retail Agency la Colliers International.
Totuşi, în centrele comerciale traficul este semnificativ sub nivelul de anul trecut, dar valoarea medie a bonului de cumpărături pentru cei care intră în mall-uri a crescut. Mai exact, raportul exCEEding Borders al Colliers International arată o scădere cu 40% a vizitelor lunare la centrele comerciale în prima jumătate a lui 2020, comparativ cu 2019. În prezent, în România există 89 de centre comerciale moderne, cu o suprafaţă disponibilă pentru închiriere de 2,77 milioane metri pătraţi.
"Deşi obiceiurile consumatorilor au fost afectate de pandemie, oferta de spaţii comerciale din România a crescut. În prima jumătate a anului a fost inaugurat un parc de retail, în Miercurea Ciuc, cu puţin sub 12.000 de metri pătraţi. În timp ce mai multe proiecte de retail au fost întârziate pe fondul stării de urgenţă, altele au continuat să avanseze, cum este Shopping City Târgu Mureş al NEPI (aproape 40.000 mp), finalizat în iulie, iar AFI Braşov (45.000 mp) şi Dâmboviţa Mall al Prime Kapital (33.000 mp) au fost deschise cu mici întârzieri, în toamnă. În perioada imediat următoare ne aşteptăm să vedem cea mai mare parte a investiţiilor în centre şi parcuri de retail mai mici şi proiecte de convenienţă", precizează Simina Niculiţă.
În general, pandemia Covid-19 a influenţat atât funcţionarea, cât şi dezvoltarea pieţelor imobiliare de retail la nivel mondial, precum şi în ţările CEE-17. Restricţiile guvernamentale impuse funcţionării magazinelor, punctelor de servicii, gastronomiei, divertismentului şi agrementului au condus la o creştere dinamică a vânzărilor de comerţ electronic şi la schimbări în comportamentul consumatorilor. Toate acestea au dus la o scădere cu 20-45% (în funcţie de ţară) a traficului în centrele comerciale, comparativ cu datele de la mijlocul anului 2019.
A existat în schimb o creştere a numărului de formate mici de centre comerciale şi parcuri de retail, considerate atât de către dezvoltatori, cât şi de către chiriaşi, drept investiţii profitabile, iar de către consumatori ca fiind locuri apropiate şi sigure pentru cumpărături. În prezent, există aproximativ 670 de astfel de centre mai mici care funcţionează în ţările CEE-17, cu o suprafaţă totală disponibilă pentru închiriere de 6 milioane de metri pătraţi. În total, în regiunea CEE-17, există aproape 1.670 de centre comerciale, care ocupă 34,6 milioane de metri pătraţi, ceea ce este comparabil cu dimensiunea medie a unuia dintre sectoarele Bucureştiului.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
