COMISIA PENTRU PREGĂTIREA ADOPTĂRII MONEDEI EURO: Obiectiv realist - orizontul de timp 2024-2026

Comisia naţională pentru pregătirea adoptării monedei euro s-a reunit, marţi, la Palatul Victoria. în prezenţa premierului Viorica Dăncilă. Raportul de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro prevede ca un "obiectiv realist" pentru adoptarea monedei euro de către România orizontul de timp 2024-2026.

Potrivit unui comunicat de presă transmis de către Guvern, marţi a avut loc reuniunea Comisiei Naţionale de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro, în cadrul căreia au fost discutate proiectele finale ale documentelor ce vor sta la baza pregătirii trecerii la moneda unică europeană.

"Raportul de fundamentare al Planului naţional de adoptare a monedei euro şi Planul naţional de adoptare a monedei euro sunt rezultatul consultărilor cu reprezentanţi ai partidelor politice parlamentare, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, conducerea Academiei Române, consilieri din cadrul Administraţiei Prezidenţiale, precum şi reprezentanţi ai sindicatelor, patronatelor şi structurilor asociative", au transmis reprezentanţii Guvernului.

La şedinţa care a avut loc la Palatul Victoria a participat şi premierul Viorica Dăncilă.

"Munca dumneavoastră şi fundamentarea temeinică pe care aţi făcut-o dovedesc, încă o dată, cât este de important ca România să fie bine pregătită pentru adoptarea monedei euro. Sper, de asemenea, să ne putem baza pe expertiza dumneavoastră şi în alte proiecte importante pentru România", a afirmat prim-ministrul Viorica Dăncilă, citată în comunicatul de presă.

Potrivit documentului, în contextul discuţiilor pe marginea raportului de fundamentare, majoritatea covârşitoare a membrilor Comisiei au aprobat ca obiectiv realist pentru adoptarea monedei euro de către România orizontul de timp 2024-2026.

"Acest document analizează în detaliu modul în care funcţionează zona euro, cum poate influenţa acest lucru intrarea României în zona euro şi gradul de pregătire al economiei româneşti pentru implementarea acestui obiectiv. Studiul prezintă trei scenarii care arată perioada de timp în care România ar putea ajunge la o masă critică de convergenţă reală şi structurală de 70%, 75%, respectiv 80%, în funcţie de două rate de creştere medii anuale: o rată de creştere de 4%, plecând de la media ratelor de creştere PIB real din perioada 2000-2017 şi o rată mai optimistă, de 5%, plecând de la ipoteza că România îşi va îmbunătăţi contribuţia factorilor de producţie la creşterea potenţială şi că va implementa reforme structurale favorabile creşterii economice", se mai arată în document.