English
Sectorul viti-vinicol este un spaţiu imens de oportunităţi pentru dezvoltarea unor instituţii în domeniu, dar şi pentru construirea unor afaceri conexe, pe segmente ca enoturismul, enofarmaceutica etc., este de părere Cătălin Păduraru, ambasador în cadrul Asociaţiei Degustătorilor Autorizaţi din România (ADAR).
"Foarte mulţi oameni pot face afaceri în acest domeniu fără să vândă vin", susţine domnia sa, opinând că ar trebui să avem un Muzeu Naţional al Viei şi Vinului, care să se autofinanţeze.
Domnul Păduraru a menţionat că este nevoie şi de un program coerent pentru pieţele externe în ceea ce priveşte îmbunătăţirea brandului de ţară, adăugând: "Un deziderat al nostru este ca, în discursurile pe care le au primii oameni ai ţării, să se regăsească şi vinul".
Expertul atrage atenţia că există oameni de cultură cunoscuţi care nu au cunoştinţe despre evoluţia vinului din ţara noastră, subliniind că, în acest sens, este nevoie de o promovare a acestui produs, mai ales prin intermediul canalelor media publice, care să aibă rol educativ, mai ales pentru oamenii simpli.
Pe plan mondial, există o creştere a producţiei şi o scădere a consumului de vin şi fiecare ţară trebuie să identifice un drum ca să poată să vândă acest produs, a mai spus domnia sa, arătând că oraşe ca Paris, Viena, Budapesta au inclus în programul lor cultural conceptul "vinul este cultură": "Noi, cu concursul nostru de vin, am fost excluşi dintr-un spaţiu public pentru că vinul nu ar avea nicio legătură cu cultura".
Extinderea Concursului Internaţional de Vin de la Bucureşti ar putea aduce în ţara noastră mai mulţi juraţi internaţionali care să poată scrie despre vinul românesc, consideră Cătălin Păduraru.
Emil Dumitru, preşedintele ProAgro, a evidenţiat că, în sectorul viti-vinicol, în urmă cu câţiva ani, absorbţia de fonduri europene avea un nivel de 100%, fiind singurul domeniu ce reuşea să atragă în totalitate banii puşi la dispoziţie de UE pentru dezvoltarea sa. Acum, gradul de absorbţie pe această piaţă a scăzut foarte mult, ajungând la sub 50%. Curtea de Conturi a intervenit şi, prin controalele de audit, a avut tot felul de cerinţe, astfel încât proiectele sunt tot mai greu de realizat, deşi angajaţii acestei instituţii nu au nicio legătură cu proiectele pentru atragerea de fonduri europene, a menţionat domnul Dumitru, subliniind că, cu cât vom avea sarcini mai multe, cu atât vom avea o absorbţie mai mică a fondurilor UE.
În replică, domnul Păduraru a precizat că ţara noastră are o suprafaţă de circa 240.000 de hectare aprobată de Uniunea Europeană pentru plantarea cu viţă de vie, o bună parte din această suprafaţă fiind deja cultivată pentru reconversie, aspect ce a condus la o oarecare echilibrare a sectorului viticol. "De aceea, ar trebui să dezvoltăm mai bine piaţa, pentru că avem o mare găină care nu face ouă", a menţionat ambasadorul ADAR.
Domnia sa a amintit că putem atrage fonduri europene pentru comunicare şi că pe acest segment este nevoie de elaborarea unei strategii.
"Să încercăm să privim vinul într-o altă paradigmă, întrucât în paradigma actuală, extrem de agricolă, nu putem vedea vinul ca pe o resursă atât de importantă pe cât este", a mai spus Cătălin Păduraru.
Ministrul agriculturii Daniel Constantin a răspuns provocării expertului de vin, exprimându-şi speranţa că, în viitor, vor fi demarate demersurile pentru constituirea unui brand în ceea ce priveşte vinul nostru.
"Vinul românesc poate fi un ambasador peste hotare. Pentru început, s-a născut prima carte ce vorbeşte despre cum s-a dezvoltat sectorul viti-vinicol de la noi. Următorul pas pe care trebuie să îl facem este traducerea acestei cărţi în engleză, ca să o putem distribui tuturor corpurilor diplomatice", a precizat ministrul de resort.
Recent, Cătălin Păduraru a spus că vinul este, în sine, "un produs aspiraţional", care nu face parte din logica industrială şi că nu este suficient să aibă un preţ bun, ci tot bagajul din spate trebuie să ajungă la îndemâna consumatorilor.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
