Companiile de armament europene: "NATO vrea producţie doar pentru livrările către Ucraina"

Majoritatea companiilor de armament din Europa sunt nemulţumite de faptul că la întâlnirea pe care miniştrii apărării din statele membre NATO au avut-o joia trecută cu producătorii din domeniul militar au fost invitate să participe doar firmele care fabrică în acest moment produsele ce sunt necesare Ucrainei - muniţii, rachete, sisteme de apărare aeriană şi drone - şi nicidecum forţelor armate din statele membre ale Uniunii Europene, arată site-ul Euractiv.com.

Sursa citată menţionează că la întâlnirea din 15 iunie de la sediul din Bruxelles al NATO au fost invitaţi să participe doar şefii a 25 de mari companii occidentale de apărare, cărora li s-a cerut să îşi majoreze producţia în perioada următoare. Discuţiile dintre aceştia şi miniştrii apărării din statele membre NATO au avut loc în timp ce aliaţii occidentali ai Ucrainei explorează modalităţi de a-i furniza în continuare echipamentul militar necesar pentru a respinge trupele Federaţiei Ruse.

Reprezentanţii statelor membre NATO au cerut respectivelor companii de apărare să mărească producţia, în timp ce firmele vor semnale clare de cerere pe termen lung care să justifice investiţiile în noi capacităţi de producţie, în lanţurile de aprovizionare şi în personal.

La întâlnirea respectivă, secretariatul general al NATO a invitat companiile implicate în fabricarea a ceea ce un oficial al Alianţei a descris drept "muniţii decisive pentru luptă". Lista companiilor invitate, consultate de sursa citată, arată că acestea se concentrează în principal pe fabricarea de muniţii, rachete, sisteme de apărare aeriană şi drone. În plus, toate aceste companii par să producă - sau să poată produce - ceea ce are nevoie Ucraina pe câmpul de luptă, cum ar fi obuzierul autopropulsat Caesar, sisteme Patriot de apărare antirachetă, HIMARS şi chiar muniţie pentru arme din epoca sovietică, care încă mai sunt folosite pe frontul din Ucraina.

Lista companiilor invitate la discuţii nu a fost întocmită într-o manieră "corectă", au declarat pentru sursa citată, sub protecţia anonimatului, mai mulţi reprezentanţi ai industriei de apărare din Uniunea Europeană. Ei au afirmat că criteriile de selecţie au fost neclare.

De exemplu, la discuţiile cu miniştrii apărării din statele membre NATO au participat reprezentanţii companiilor Airbus Defence, MBDA, Dassault, Safran, Boeing, Diehl, Hensoldt şi Expal - firmă spaniolă care produce muniţie şi care a fost achiziţionată de Rheinmetall, compania germană nefiind invitată de oficialii Alianţei.

NATO doreşte implementarea unui program de investiţii în industria de apărare care să se axeze pe cererea din piaţă, punând astfel la dispoziţia membrilor alianţei echipamente transatlantice standardizate care să fie produse de companiile din Europa.

Uniunea Europeană a lansat un plan pentru stimularea producţiei de echipamente militare, în special pentru producerea muniţiei, şi doreşte achiziţii comune pentru a umple stocurile din statele membre, care s-au golit în urma livrărilor de armament către autorităţile din Ucraina. Deşi oficialii europeni au dorit şi ei să aibă o discuţie cu companiile din industria de apărare, reprezentanţii celor 27 de state membre în Consiliul UE nu au fost de acord cu lista companiilor invitate întocmită de funcţionarii de la Bruxelles.

La discuţiile din cadrul NATO cu reprezentanţii companiilor, UE a fost reprezentată de Josep Borell, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, care a asistat la nemulţumirile exprimate de unii miniştri ai apărării din statele europene, care au afirmat că producerea de echipament şi muniţie doar în scopul livrării acestor către Ucraina nu face mai puternice ţările din blocul comunitar, necontribuind strict la apărarea acestora şi la înzestrarea propriilor forţe armate.