Companiile membre AmCham - optimiste privind climatul investiţional din ţara noastră

Climatului investiţional din ţara noastră este unul bun şi foarte bun, consideră 51% dintre reprezentanţii companiilor membre ale Camerei de Comerţ Americane din ţara noastră - AmCham România -, potrivit celei de-a cincea ediţii a sondajului anual, ale cărui rezultate au fost prezentate ieri.

Pentru climatul investiţional în ansamblu, calificativul bun şi foarte bun a fost acordat în ediţia din 2023 de 51% dintre companiile participante la sondaj, faţă de 39% anul trecut, în creştere şi raportat la percepţia din 2019, înainte de pandemie. Nivelul ridicat de optimism poate fi un indicator al faptului că impactul presant al multiplelor crize manifestate în ultimii ani începe să se estompeze, dar şi al încrederii în oportunităţile de dezvoltare a României. Încrederea sporită vine şi din rezultatele de business din 2022, în creştere la toate capitolele analizate faţă de nivelul anticipat: venituri (67%), număr de angajaţi (51%) şi investiţii realizate (55%). Companiile îşi menţin o perspectivă optimistă, anticipând performanţe similare pe toate cele trei palierele şi pentru anul în curs, ceea de denotă maturitate şi rezilienţă dobândite prin depăşirea provocărilor şi incertitudinii din ultimii ani.

"Membrii AmCham cred în România. Optimismul lor este la un nivel record, perspectivele de investiţii sunt promiţătoare, la fel şi rezultatele aşteptate pe termen mediu şi scurt - acesta este cel mai bun mesaj pe care îl puteam transmite din partea comunităţii noastre în anul în care aniversăm 30 de ani de AmCham în România. Cele mai mari aşteptări ale mediului de afaceri vizează măsuri cu un efect mare de angrenare în economie, cum sunt investiţiile în infrastructură, absorbţia şi utilizarea finanţării europene, accelerarea digitalizării serviciilor publice şi menţinerea un cadru fiscal-bugetar predictibil şi competitiv. Acestea sunt cu atât mai importante cu cât sunt esenţiale pentru priorităţile strategice ale României precum aderarea la OCDE, implementarea PNRR sau consolidarea parteneriatului economic cu SUA" a declarat Cristian Sporiş, preşedintele AmCham Romania.

• Cristian Sporiş: "Este nevoie rapid de o ajustare fiscală a bugetului de stat"

Cu toate acestea, sondajul reliefează şi top cinci al celor mai importanţi factori de risc macroeconomic pentru România. Primul loc este ocupat de creşterea inflaţiei, de care se tem 73% dintre respondenţi, urmată de creşterea costurilor fixe pe care au identificat-o ca risc 61% dintre respondenţi. Pe locul al treilea, se află adâncirea deficitului bugetar - identificat ca risc de 57% dintre respondenţi, spre deosebire de 36% în anul trecut.

Referitor la deficitul bugetar, Cristian Sporiş a spus: "Execuţia bugetului de stat pe primele cinci luni ale anului 2023 nu ne dă încredere în consolidarea fiscală. Deficitul stabilit cu Comisia Europeană pentru finalul anului 2023 este de 4,4% din PIB, or noi, după primele cinci luni, avem 2,5% din PIB, şi de aceea nu ştim cât de realizabilă este ţinta stabilită cu oficialii de la Bruxelles. Este nevoie rapid de o ajustare fiscală, pentru că riscăm să pierdem un stimulent investiţional foarte mare, adică finanţarea de 29,2 miliarde euro din PNRR. De aceea, consolidarea bugetară este o preocupare foarte mare în acest moment pentru mediul de business. Nu ştim care vor fi categoriile sociale impactate de această ajustare, nici care vor fi sectoarele economice impactate sau companiile impactate, deoarece în acest moment nu există un program clar din partea Guvernului privind ajustarea fiscală. De aceea, ne aşteptăm la orice, iar acest lucru poate fi un factor de risc privind dorinţa de a investi a membrilor AmCham".

Ultimele două locuri din top 5 al riscurilor macroeconomice sunt creşterea preţurilor la energie - indicată de 53% dintre respondenţi şi continuarea sau escaladarea conflictului din Ucraina, situaţie de care se tem 51% din cei chestionaţi.

În ceea ce priveşte cele mai apreciate condiţii de piaţă, calitatea infrastructurii digitale se situează pentru al cincilea an consecutiv pe prima poziţie, în creştere de la 49% în 2022 la 57%, fiind urmată de calitatea capitalului uman, pe care 47% dintre respondenţi îl găsesc bun şi foarte bun.

• Infrastructura de transport - problema cea mai mare pentru membrii AmCham

În contrast, topul celor mai puţin apreciate condiţii de piaţă este stabilit prin calificativele de slab şi precar acordate pentru fiecare din primele cinci de majoritatea companiilor participante la sondaj. Cu 84%, calitatea infrastructurii de transport surclasează în ediţia din acest an debirocratizarea, care rămâne pe locul 2 cu 74%. Urmează calitatea infrastructurii de sănătate (68%), preţul energiei (65%) şi predictibilitatea cadrului de investiţii (62%).

Cu privire la avantajele competitive care rămân relevante pentru România în perioada post-pandemie şi în contextul geopolitic regional, apartenenţa la Uniunea Europeană a rămas pe primul loc (82%), urmată de statutul de membru NATO (60%). Celelalte avantaje competitive incluse în sondaj s-au apreciat faţă de nivelul din 2022 astfel: calitatea capitalului uman (53% în 2023 faţă de 42% anul trecut), nivelul competitiv de impozitare a companiilor (33% în 2023 faţă de 31%). Calitatea infrastructurii digitale care a rămas relativ la fel (28% în 2023 faţă de 29%).

"Nivelul record de optimism este dublat de vigilenţă şi prudenţă, cum era şi de aşteptat după o perioadă de crize multiple. Pentru ca acest optimism să se transforme în creştere economică este nevoie de consolidarea condiţiilor de piaţă căutate şi apreciate de investitori, şi în acelaşi timp de identificarea, asumarea şi dezvoltarea de avantaje competitive suplimentare, relevante pentru noile modele economice centrate pe sustenabilitate, tranziţie verde şi transformare digitală. Siguranţa foarte apreciată de investitori este asigurată prin apartenenţa la UE şi NATO, dar ţinta noastră trebuie să fie ca avantajele care derivă din politica economică şi socială, cum ar fi calitatea şi disponibilitatea capitalului uman sau politica fiscală, să fie în centrul ofertei investiţionale a României", a declarat Elisabeta Moraru, Vice-Preşedinte AmCham România.

• Fondurile proprii - principala sursă de finanţare a investiţiilor companiilor din cadrul AmCham

În ceea ce priveşte finanţarea, fondurile proprii se regăsesc în continuare între sursele la care apelează cele mai multe companii (86%), urmate de împrumuturile bancare, care înregistrează anul acesta o creştere semnificativă, de la 35% în 2022 la 65% în 2023. La fel de mult creşte şi ponderea împrumuturilor de la acţionari, de la 29% în 2022, la 65% anul acesta. Fondurile europene, incluse pentru prima dată în ediţia din acest an, sunt o opţiune pentru 39% dintre respondenţi. Se menţine un trend pozitiv în ceea ce priveşte accesarea finanţărilor din pieţele de capital şi private equity, fiecare înregistrând ponderi aproape duble faţă de anul trecut.

"Pentru realizarea planurilor de investiţii, companiile se bazează pe un mix de surse de finanţare. În condiţiile în care 66% dintre companii prefigurează o creştere a costurilor de finanţare, credem că impactul acestora se poate atenua prin valorificarea la maximum a fondurilor europene disponibile şi prin creşterea finanţării prin piaţa de capital. Pentru acest lucru este nevoie de o creştere a capacităţii de absorbţie a finanţării europene, fie că vorbim de PNRR sau de programele operaţionale, aşa încât companiile să poată participa la implementarea de proiecte strategice. Eficientizarea întregului cadru de accesare şi utilizare a finanţării europene la nivel naţional va ajuta şi la o structură mai sănătoasă a bugetului de stat, la finanţarea deficitului, unul din riscurile macroeconomice care generează cea mai mare îngrijorare pentru comunitatea de afaceri" a punctat Andrei Andreescu, Vice-Preşedinte AmCham România.

La capitolul îngrijorări, de departe cea mai puternică este generată de tensiunea din piaţa muncii, care atinge o cotă de avarie, în condiţiile în care 94% dintre companiile participante la sondaj au dificultăţi în a găsi angajaţi potriviţi. Problemele structurale din piaţa muncii cauzate de evoluţia demografică negativă, migraţia, disparităţile dintre regiuni, dintre rural şi urban, calitatea slabă şi inadecvarea sistemului de educaţie, s-au acutizat, iar cel mai puternic se resimt în regiunile cele mai dezvoltate, care cumulează aproximativ 70% din deficitul de forţă de muncă, potrivit unei analize AmCham realizate de PwC.

Evaluarea membrilor AmCham prin intermediul ediţiei 2023 a "Sondajului privind calitatea climatului investiţional", atât în ceea ce priveşte sursele de optimism cât şi cele de îngrijorare, sunt cu atât mai importante cu cât anul 2023 este un an pre-electoral şi orice măsuri decuplate de realitatea economică ar putea genera dezechilibre costisitoare pentru România.

Sondajul din acest an a fost efectuat în perioada mai-iunie 2023 pe 215 companii - la nivel de director executiv sau director financiar - din cele 530 de firme din cadrul AmCham, adică pe 40% din membrii Camerei.

Dintre firmele participante la sondaj, 48% sunt contribuabili mari, 32% contribuabili mijlocii şi 20% contribuabili mici potrivit clasificării ANAF.