Conacul Polizu: "Aproximativ 45% din totalul clienţilor noştri sunt străini"

Reporter: Povestiţi-ne câte ceva despre istoria acestui conac şi legenda din spatele lui.

Silvia Ştefănucă:Conacul Polizu a fost construit între anii 1880 - 1887 de omul politic Constantin Ghika-Deleni, în satul Maxut, judeţul Iaşi.

Este deopotrivă un edificiu cu valoare arhitecturală, dar şi cu valoare memorialistică în calitatea lui de loc de întâlnire al boierimii moldave şi bucureştene la finele veacului al XIX - lea şi sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Primul proprietar al moşiei a fost vel uşierul Maxut căruia Antioh Cantemir îi dăruieşte, în 1700, pentru slujbele aduse domniei şi ţării, un loc din hotarul târgului Hârlău. Ulterior, la 1757 casa şi locul lui Maxut intră în posesia paharnicului Sandu Sturdza. Din aceleaşi surse reiese faptul că Maxut a avut şi aici o casă, nu ştim însă dacă aceasta a fost clădită pe locul actualului conac, sau în sat.

Constantin Ghika-Deleni (1846 - 1910), om politic al epocii, a intrat în posesia moşiei de la Maxut şi a decis să se stabilească pe noua proprietate, motiv pentru care va iniţia, către 1880, construcţia unei reşedinţe, după exemplul dat de majoritatea înaltei boierimi moldovene din epocă.

Alexandrina Polizu (1881-1975) a fost principala figură a domeniului, având un control desăvârşit asupra producţiilor agricole, salariilor, activităţilor zilnice şi asupra bunăstării tuturor oaspeţilor. Era cunoscută şi îndrăgită pentru atenţia la detalii, pentru sufletul ei frumos, pentru putere şi pentru pasiunea crescândă pentru cine gourmet.

Între înalţii oaspeţi ai locului, s-au numărat în anii Primului Război Mondial, când se aflau la Iaşi în refugiu, Regina Maria şi principii Ileana şi Nicolae, care au revenit în 1926, lăsând mărturii scrise despre trecerea lor pe la Maxut, ca oaspeţi ai cuplului Alexandrina şi Niculae Polizu Micşuneşti.

"Sosirea la Hârlău, care este atat de plin de amintiri de razboi. [...] primire calduroasă la gară. Soţii Polizu, tinerii Ghica-Deleni, generalul Zadic, oficialităţi etc. (...) Restul zilei a fost petrecut mai mult sau mai puţin la Macsut, unde ospitalitatea lor este cu adevărat moldovenească. Un prânz extraordinar, cu vinuri excelente [...] Înapoi la Macsut, că să facem o plimbare prin vie şi să luam o cină devreme [...]. Grupul a fost cât mai plăcut şi mai vesel posibil şi oamenii din Macsut erau deosebit de încântaţi".

În ciuda aerului nobil, timpul nu are niciodată răbdare. În anul 1946 conacul şi domeniul au căzut pradă regimului comunist. Până în 2006 acestea au suferit degradări inimaginabile. În această perioadă conacul a deservit unor diverse forme de administraţie comunistă: baracă militară, CAP, IAS, fermă pomicolă. 24.560 de volume aparţinând familiei au fost arse, toate piesele de mobilier au fost fie distruse, fie furate, pereţii şi uşile au fost ponegrite, iar toate decoraţiunile de arhitectură au fost aruncate.

Din fericire, pe 11 ianuarie 2006, conacul a fost introdus într-un amplu proces de renovare, ce a durat vreme de cinci ani. Procesul a fost început de Irina-Ioana Riscutia, mostenitoarea de drept a conacului şi a domeniului, ajutată fiind la fiecare pas de antreprenorul şi vizionarul Constantin Ştefănuca. Cei doi au adus la viaţă unul din puţinele conace încă în picioare din România. Cele mai mici detalii au fost luate în considerare pentru a readuce la forma iniţială clădirea şi parcul.

Potrivind confortul şi luxul atmosferei sfârşitului de secol XIX cu necesităţile turistului modern nobil, Conacul Polizu reprezintă astăzi o destinaţie şarmantă. Domeniul are 19 camere, mobilate şi decorate în stilul neoclasic, cu elemente ale secolului XVIII - XIX. Crama oferă toate dotările necesare organizării unor degustări de vinuri, petreceri private şi alte activităţi. Tuturor acestora, adăugăm adoraţia grădinii pline de emoţii şi o sală de evenimente spaţioasă şi elegantă.

Reporter: Câţi turişti trec anual pragul conacului dumneavoastră?

Silvia Ştefanucă: Avem minimum 10.000 de turişti anual.

Reporter: Aveţi şi turişti străini? Care este procentul lor şi din ce ţări ajung la dumneavoastră?

Silvia Ştefanucă: Da, avem şi turişti străini la conacul nostru. Aproximativ 45% din totalul clienţilor noştri sunt din afara ţării. Predominant vin din Austria, Marea Britanie, Franţa şi Italia.

Reporter: În ultimii ani tot mai mulţi turişti caută experienţe diferite, a crescut şi la dumneavoastră numărul cererilor de cazare?

Silvia Ştefanucă: Da, se simte o creştere. Nu doar cererile de cazare sunt mai numeroase, dar şi numărul nopţilor petrecute şi cerinţa pentru sejururi cu mesele incluse.

Reporter: Care consideraţi că sunt motivele pentru care turiştii aleg să petreacă o noapte la un conac şi nu la un hotel sau pensiune?

Silvia Ştefanucă: Cred că turiştii noştri sunt atraşi de povestea locului, de oamenii, liniştea şi repulsia faţă de standardizare.

Reporter: Pe lângă minunata experienţă de a dormi la un conac, de ce altceva se mai pot bucura turiştii ajunşi la dumneavoastră?

Silvia Ştefanucă: La noi turiştii se pot bucura de un domeniu de 30ha, livezi şi parc, piscină, saună, linişte, sunet de greieri.

Reporter: Care sunt principalele obiective turistice din apropierea conacului?

Silvia Ştefanucă: Ajunşi în această zonă, clienţii noştri pot merge să descopere situl arheologic de la Cucuteni, Curtea Domnească de la Hârlău, Muzeul Viei şi Vinului din Hârlău.

Reporter: La cât se ridică costurile de întreţinere pentru o astfel de clădire?

Silvia Ştefanucă: Costurile sunt foarte mari. Cu tot cu intreţinerea grădinei, costurile ajung la minimum 5000 euro/lună, cu fluctuaţii în funcţie de luna calendaristică.

Reporter: Care este tariful mediu pentru o noapte de cazare în camera unui conac?

Silvia Ştefanucă: În conacul nostru clienţii se pot caza pentru 80 de euro pe noapte cu mic-dejun inclus.

Reporter: Care sunt cele mai aglomerate perioade din an?

Silvia Ştefanucă: În general în lunile de vară, perioada sărbatorilor de iarnă, şi Valentine's Day avem cele mai multe cereri.

Reporter: Cum apreciaţi evoluţia turismului din zonă?

Silvia Ştefanucă: Foarte slabă, spre nulă. Lipsa pensiunilor din zonă, şi lipsa unei infrastructuri adecvate ne încurcă puternic şi nu previzionăm schimbări majore în viitor.

Reporter: Vă mulţumim!