CONFERINŢA "CODUL INSOLVENŢEI" - EDIŢIA A IX-A / ANDREEA DIACONESCU, MEMBRU ÎN CONSILIUL DE CONDUCERE AL INPPI: "Avem 27 de sisteme diferite de proceduri de insolvenţă, în Uniunea Europeană"

Există 27 de sisteme diferite de proceduri de insolvenţă în Uniunea Europeană, a spus Andreea Deli-Diaconescu, Membru în Consiliul de Conducere al Institutului Naţional pentru Pregătirea Practicienilor în Insolvenţă (INPPI), adăugând că, la finele anului trecut, Comisia Europeană a lansat o provocare pentru uniformizarea anumitor elemente foarte importante ale procedurii de insolvenţă.

Domnia sa a afirmat: "La nivelul Uniunii Europene avem 27 de sisteme diferite de proceduri de insolvenţă. Practic, se defragmentează unitatea în tot ceea ce înseamnă insolvenţă transfrontalieră. Directiva privind cadrele de restructurare a fost implementată în statele membre. În 7 decembrie anul trecut, Comisia (n.r. Europeană) a lansat o provocare în ideea de a uniformiza anumite elemente centrale considerate de maximă importanţă pentru procedura de insolvenţă. Titulatura sub care proiectul de directivă este lansat este extrem de interesantă; se doresc insolvenţe - faster, simpler, affordable (n.r. rapide, simple şi accesibile)".

Andreea Deli-Diaconescu a adăugat: "Primul nivel de gândire pe care s-a aplecat Comisia Europeană în directivă reprezintă, din punctul meu de vedere, o mare preocupare a statelor membre - acţiunile în anularea actelor frauduloase, aşa-numitele avoidance transactions".

În opinia sa, încercarea de a uniformiza aceste acţiuni în anulare este unul dintre cele mai dificile teste pe care le aveau de soluţionat statele membre, pentru că la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, cele mai interesante şi complicate speţe care au fost trimise, în ideea unei întrebări preliminare, au derivat din astfel de acţiuni. "Asta deoarece sunt diferite ca mentalităţi, ca istoric, ca opţiuni legislative, iar dacă trebuie uniformizat ceva, într-adevăr de aici ar trebui plecat", a spus reprezentantul INPPI.

Andreea Deli-Diaconescu a completat: "Mi se pare foarte interesant că, această propunere de directivă pe acţiuni în anulare uniformizate atinge idei noi, unele extrem de originale. Prima idee este că, printre actele şi operaţiunile care se cer analizate din perspectiva vătămării creditorilor procedurii este omisiunea, tăcerea. În sensul în care, chiar în preambul se arată faptul că, dacă analizăm creditorii ce au fost afectaţi, contează foarte puţin dacă discutăm despre acţiune sau inacţiune. Ceea ce contează este potenţialul de afectare, chiar al unei omisiuni".

Conform reprezentantului INPPI, al doilea standard de analiză este legat de părţile afiliate.

"Suntem obişnuiţi să discutăm despre părţi afiliate, părţi controlate ale debitorului, gândindu-ne la procente de control în participaţia societară sau în general la deţinerile de capital. Proiectul schimbă această perspectivă. Lansează ideea de cunoaştere în sensul că, în momentul în care discutăm de părţi afiliate, nu mai este pus în prim-plan procentul de capital, ci cunoaşterea unor informaţii la care terţii nu aveau acces din date publice. Cunoaşterea înseamnă că se putea profita sau nu de anumite informaţii. Schimbarea de optică mi se pare extrem de relevantă", a spus Andreea Deli-Diaconescu.

Domnia sa a adăugat: "Al treilea element este că actele şi operaţiunile care se analizează nu mai sunt cele legate direct de patrimoniul fizic al debitorului. Se pot ataca acte sau operaţiuni care nu traversează patrimoniul debitorului, dar care au impact asupra sa".

Conform reprezentatului INPPI, un alt aspect este legat de accesul mai mare la date, inclusiv care nu sunt publice. "Propunerea de directivă mai lansează interconectarea registrelor, indiferent că discutăm despre registrele interconectate de insolvenţă sau cele ale beneficiarilor reali. Se doreşte un acces mai mare la date, chiar non-publice, din perspectiva instanţelor specializate în insolvenţă şi ale practicienilor în insolvenţă. În ideea în care, pentru urmărirea activelor financiare ale debitorului, marja de cunoaştere trebuie să fie mult mai mare", a afirmat Andreea Deli-Diaconescu.

Expertul în insolvenţă a completat: "Cel de-al patrulea nivel de analiză al propunerii de directivă se referă la Comitetul Creditorilor care, ca organ decizional, va conta foarte mult în viitoarea arhitectură a procedurilor insolvenţei. Creditorii doresc să se implice şi este firesc să fie aşa. Noutatea este că, acest organ va putea fi format chiar anterior deschiderii formale a insolvenţei. În sensul în care, odată cu cererea de deschidere (n.r. a procedurii de insolvenţă) a creditorului sau debitorului, să se lanseze deja propunerea pentru un viitor Comitet, deoarece discutăm de perioada de risc maxim, în care afacerea poate fi destructurată (...). Din preocuparea legiuitorului european se vede că este încurajată gândirea anticipativă. Mai mult decât atât, creşte nivelul de responsabilizare al Comitetului de Creditori".

În altă ordine de idei, Andreea Deli-Diaconescu a subliniat că, potrivit unor date foarte recente din raportul Băncii Mondiale - World Bank Doing Business - ratele de recuperare ale procedurilor clasice de insolvenţă sunt situate între 32 şi 44%. "Durata de recuperare se situează între 1,5 şi 3,5 ani ca medie la nivelul Uniunii Europene. Iar costurile judiciare se situează în procedura insolvenţei între 9% şi 15%. Concluzia acestui studiu este foarte interesantă - conform unei analize matematice, ineficienţa procedurilor este invers proporţională cu costurile investiţionale", a spus specialistul în insolvenţă.