Deoarece băncile comerciale nu "se înghesuie să crediteze fermierii", preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli (LAPAR), Laurenţiu Baciu, propune înfiinţarea unei bănci agricole, cu sprijinul autorităţilor, pentru a facilita accesul la credite. Domnia sa a apreciat, la Conferinţa Naţională a Ligii, că instituţiile bancare şi-au modificat atitudinea faţă de fermieri, însă sunt în continuare reticente să acorde împrumuturi fermierilor. Laurenţiu Baciu a menţionat că, printre elementele care au contribuit la îmbunătăţirea relaţiilor dintre instituţiile financiare bancare şi agricultori, se numără şi implicarea Ministerului Agriculturii şi a Fondului de Garantare a Creditului Rural (FGCR). De altfel, a arătat Baciu, fără sprijinul FGCR, 80-90% din investiţiile majore din agricultură nu ar fi fost posibile, în condiţiile în care băncile solicitau uneori peste 130% garanţii.
Laurenţiu Baciu a mai spus: "Aş vrea să le reamintesc (n.r-băncilor.) că nu agricultura a falimentat bănci. Agricultorii s-au dovedit cei mai buni colaboratori ai celor care i-au finanţat. Pe de altă parte, investiţiile în agricultură s-au dovedit cel mai uşor şi mai rapid de recuperat. Pentru a facilita şi mai mult accesul la credite, am propus în mai multe rânduri înfiinţarea unei bănci agricole şi crearea creditului ipotecar. Nu este greu, trebuie doar să se vrea".
De asemenea, preşedintele LAPAR a precizat că pământul este bun naţional ce nu trebuie înstrăinat. Domnia sa a detaliat: "Sunt deja vândute străinilor peste un milion de hectare, iar alte două milioane sunt arendate de aceeaşi categorie. Prin dreptul de preempţiune stabilit prin legea recent adoptată, considerată de majoritatea românilor antinaţională, şi aceste pământuri vor intra în curând în proprietatea actualilor arendaşi.
După opinia noastră se impune revizuirea legislaţiei în acest sens, astfel încât pământul să rămână în proprietatea exclusivă a românilor, indiferent cine îl exploatează la un moment dat. Acest lucru depinde doar de voinţa Guvernului României şi a Parlamentului, pentru că nimeni nu ne impune altceva".
În replică, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a precizat că tranzacţiile cu terenuri agricole sunt blocate în momentul de faţă întrucât nu au apărut normele de aplicare a Legii 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan. Procedurile introduse în lege asigură respectarea dreptului de preempţiune la achiziţia acestor terenuri pentru coproprietari, arendaşi, proprietari vecini şi stat.
În ţara noastră, preţul unui hectar de teren agricol este şi de circa 10 ori mai mic faţă de alte state europene. Potrivit ultimelor date statistice disponibile, cele mai mari suprafeţe de terenuri, în România, sunt deţinute de italieni, cu o pondere de 24,29%, urmaţi de germani cu 15,48% şi de cei din ţările arabe cu 9,98%. Totodată, Ungaria deţinea 8,17% din cele peste 700.000 de hectare de teren agricol cumpărat în România, Spania (6,22%), Austria (6,13%), Danemarca (4,52%), Grecia şi Olanda câte 2,4% şi Turcia 0,78%
• Traian Băsescu: "Agricultorii trebuie să îşi diversifice pieţele de desfacere"
Producătorii autohtoni de cereale ar trebui să îşi înfiinţeze firme de comerţ cu cereale şi să încerce să găsească pieţe alternative de desfacere, pe lângă cele unde activează traderi internaţionali deja, a propus ieri preşedintele Traian Băsescu. "Sugestia mea este să creaţi două-trei societăţi de valorificare a producţiei agricole a dumneavoastră", a afirmat şeful statului. În opinia domniei sale, este nepermis ca ţara noastră, aflată între primele din Europa din punct de vedere al potenţialului agricol, să nu aibă firme autohtone care să se ocupe cu comercializarea produselor. "Trebuie să ne diversificăm destinaţia şi cred că avem oameni capabili să studieze pieţele şi să dea soluţii de diversificare a acestora pentru că nu este permis să stăm la mâna unor oameni care nu au niciun interes să se nască agricultura românească, ei se servesc pe ei", a spus şeful statului, la Conferinţa naţională a agricultorilor "Agricultura românească între subzistenţă şi performanţă".
În ceea ce priveşte lipsa infrastructurii de irigaţii şi costurile mari cu irigaţiile pe care fermierii le suportă, problemă deja foarte dezbătută, preşedintele a sugerat posibilitatea de colectare a apei din ploi şi irigarea suprafeţelor agricole prin gravitaţie, fără a mai utiliza staţiile de pompare.
De asemenea, şeful statului consideră că una dintre priorităţile guvernului pentru sectorul agricol ar trebui să fie consolidarea suprafeţelor, care nu este posibilă fără cadastru şi cartea funciară. Potrivit domniei sale, 51 de procente din suprafaţa agricolă este deţinută de nu mai puţin de un milion de fermieri.
• Ajutor de minimis pentru agricultorii afectaţi de grindină
Fermierii ale căror recolte au fost compromise din cauza căderilor de grindină din această primăvară vor primi ajutor printr-o schemă de minimis, după evaluarea pagubelor, a declarat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, prezent la conferinţă. "Nu avem încă finalizată o evaluare exactă a pierderilor. Au fost pagube în jurul Bucureştiului atunci când a căzut grindina şi acolo cu siguranţă vom găsi soluţii să intervenim, pentru că au fost solarii distruse. Vom face tot posibilul să-i ajutăm printr-o schemă de minimis pe cei care au avut acum aceste necazuri", a spus ministrul de resort, adăugând că de acest ajutor vor putea beneficia atât persoane fizice, cât şi asociaţii.
Daniel Constantin a subliniat însă că soluţia pe termen mediu pentru despăgubiri agricole în caz de fenomene climatice dăunătoare o reprezintă fondurile mutuale. "Avem legislaţia pregătită, avem fonduri europene imediat ce se aprobă PNDR şi atunci toţi cei care vor fi membri, prin contribuţia ministerului şi prin fonduri europene, vor primi despăgubiri", a spus domnia sa. Potrivit oficialului, starea culturilor agricole în prezent este în general bună, mulţumită precipitaţiilor din ultima vreme, însă acestea vor mai avea nevoie de ploi şi luna aceasta.