CONFLICTUL RUSO-UCRAINEAN, PE PUNCTUL SĂ EXPLODEZE Surse militare: "Vladimir Putin vrea să taie Ucrainei accesul la Marea Neagră"

Actualizare 15:04 Iaţeniuk: "O nouă tranşă de la FMI, vitală pentru Ucraina"

Premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk a făcut astăzi apel către Fondul Monetar Internaţional (FMI) să elibereze o nouă tranşă din acordul de împrumut de 17 miliarde dolari, subliniind costul ridicat al contracarării rebelilor pro-ruşi din estul ţării, informează Reuters.

Conducerea FMI urmează să se reunească tot astăzi, să discute programul de asistenţă financiară cu Ucraina.

Încă din aprilie, armata ucraineană luptă cu rebelii proruşi în regiunile estice industrializate Doneţk şi Lugansk, care, împreună, au generat, anul trecut, aproape 17% din Produsul Intern Brut al fostei republici sovietice.

"Veniturile pe care nu le-am mai primit din Doneţk şi Lugansk sunt minuscule, comparativ cu miliardele pe care le cheltuim pentru război. Pentru noi, este de o importanţă vitală să obţinem o decizie pozitivă a FMI şi am făcut totul să obţinem acest lucru", a declarat Iaţeniuk într-o şedinţă de guvern.

În aprilie, FMI a hotărât să acorde Ucrainei un credit stand-by de 17 miliarde dolari, parte a unui pachet internaţional de 27 miliarde dolari destinat să ajute Kievul a-şi revigora economia. În mai, FMI a eliberat o primă tranşă de 3,2 miliarde dolari din acest program, iar astăzi conducerea Fondului va decide dacă eliberează o nouă tranşă, de 1,4 miliarde dolari.

Economia ucraineană este într-un declin accelerat după ce, în aprilie, insurgenţii pro-ruşi au întemeiat o republică separatistă în estul ţării. În al doilea trimestru din 2014, PIB-ul Ucrainei a înregistrat un declin de 4,7% în ritm anual, iar în iulie FMI şi-a revizuit estimările privind evoluţia economiei ucrainene în acest an până la o contracţie de 6,5%, de la o scădere de 5%, cât preconiza anterior.

Săptămâna trecută, ministrul ucrainean de Finanţe, Oleksandr Şlapak, a afirmat că guvernul doreşte ca FMI să combine tranşele a treia şi a patra din programul de asistenţă financiară, ceea ce ar permite Ucrainei să primească alte 2,2 miliarde dolari până la sfârşitul anului.

--------

Actualizare 14:52 NATO acuză Rusia de violarea suveranităţii Ucrainei

NATO a acuzat Rusia de "violarea evidentă" a suveranităţii Ucrainei, declarând că statul rus este angajat în operaţiuni militare directe prin care sprijină rebelii, transmite BBC.

Secretarul General Andres Fogh Rasmussen a afirmat că "în ciuda negărilor fără substanţă", este clar acum că Rusia a trecut ilegal graniţa Ucrainei.

Acesta a afirmat că NATO va respecta orice decizie a Ucrainei asupra problemelor de securitate, după ce premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk a afirmat că doreşte să pună ţara pe cursul integrării în NATO.

Rusia neagă trimiterea trupelor şi armelor în teritoriul ucrainean.

----------

Actualizare 14:24 Premierul ucrainean vrea alinierea la NATO

Premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk a declarat astăzi că guvenul său va cere parlamentului să renunţe la statutul de ţară nealiniată şi să stabilească o cale de urmat pentru a deveni membră a NATO, transmite Reuters.

Iaţeniuk a vorbit în cadrul unei întruniri guvernamentale în timp ce trupele Guvernului erau prinse într-un conflict cu rebelii separatişti pro-ruşi.

Acesta a adăugat că scopul de bază al politicii externe ucrainene a rămas de a deveni membră a Uniunii Europene.

-------

Actualizare 12:49 Băsescu: O prezenţă navală consolidată în Marea Neagră - obiectivul nostru major la summit-ul NATO

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, astăzi, că obiectivul major al României la summit-ul NATO de săptămâna viitoare, din Marea Britanie, va fi o prezenţă navală consolidată a NATO în Marea Neagră, întrucât diferenţa navală între Rusia şi ţări ca România şi Bulgaria este mare, transmit surse din presă.

Preşedintele le-a spus ambasadorilor români, prezenţi la Palatul Cotroceni, că România are cel mai mare număr de trupe americane pe teritoriul său dintre statele de pe flancul estic al NATO (format din România, Bulgaria, Polonia şi Ţările Baltice). În plus, şeful statului a precizat că România are deja două baze, una la Kogălniceanu şi una la Deveselu.

Pe de altă parte, Băsescu a subliniat că interesul major al Bucureştiului constă în prezenţa unor forţe navale NATO în Marea Neagră.

"E clar că în Marea Neagră elemente majore de riscuri de securitate vor veni din zona diferenţei mari de capacităţi navale între Federaţia Rusă şi ţări ca România, Bulgaria", a spus preşedintele.

"O prezenţă navală consolidată a statelor membre NATO în Marea Neagră va fi obiectivul nostru major" la summit-ul Alianţei din Marea Britanie, a mai spus Băsescu.

---------

Actualizare 12:10 Băsescu: "Armata ucraineană riscă un măcel dacă nu este sprijinită de NATO"

Preşedintele Traian Băsescu a declarat astăzi, la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române, că este necesară intervenţia statelor NATO pentru sprijinirea armatei ucrainene.

"Dacă statele UE , statele NATO, nu vor trece rapid la sprijinirea armatei ucrainene cu echipamente necesare cu care să facă faţă Federaţiei Ruse, şansele Guvernului de la Kiev de a pune sub control estul Ucrainei devin iluzorii. Continuareea luptelor în estul Ucrainei riscă să se transforme într-un măcel", a declarat şeful statului.

De asemenea, el a adăugat că "nivelul de sancţiuni împotriva Rusiei trebuie reevaluat, pentru că sancţiunile s-au adoptat la un moment în care Rusia avea încă o oarecare decenţă în aprovizionarea cu armament modern şi specialişti a separatiştilor (...) evidenţa probelor din teren arată fără echivoc că Rusia a trecut la o cu totul altă etapă".

Ca atare, preşedintele a arătat că poziţia sa mâine la Consiliul European va fi îndreptată spre sprijinul Ucrainei cu armamanet "cu care să poată face faţă agresiunii Rusiei, agresiune materializată în aşa-numitul război hibrid".

---

Actualizare 10:45 Separatiştii proruşi susţin iniţiativa de oferire a unui "coridor umanitar" militarilor ucraineni

Conducerea autoproclamatei republici populare Doneţk şi-a exprimat susţinerea pentru iniţiativa preşedintelui rus Vladimir Putin privind oferirea unui "coridor umanitar" pentru militarii ucraineni încercuiţi, cu condiţia ca aceştia "să-şi predea armele şi muniţiile", informează agenţia de presă Interfax.

"Din respect pentru Vladimir Putin, preşedintele acestei ţări care ne ajută în primul rând moral, suntem gata să le oferim unităţilor militare ucrainene încercuite < < coridoare umanitare > >, cu condiţia ca ei să-şi predea armele grele şi muniţiile, pentru ca aceste arme şi muniţii să nu mai poată fi folosite împotriva noastră", transmite postul de televiziune Rossia 24 declaraţia aşa-zisului premier al autoproclamatei republici Doneţk, Aleksandr Zaharcenko.

---

Actualizare 07:00 Putin cere rebelilor proruşi să asigure un coridor umanitar trupelor ucrainene încercuite

Preşedintele rus Vladimir Putin a cerut rebelilor proruşi să asigure un coridor umanitar trupelor guvernamentale ucrainene încercuite în estul Ucrainei pentru a părăsi câmpul de luptă, a declarat Kremlinul într-un comunicat emis în acestă dimineaţă, informează Reuters.

"Fac apel la forţele de miliţie să deschidă un coridor umanitar pentru militarii ucraineni încercuiţi, pentru a se evita victimele inutile, a li se permite să părăsească zona de luptă fără impedimente, a se alătura familiilor lor... pentru a oferi ajutor medical de urgenţă celor răniţi ca urmare a operaţiunii militare", a declarat el în comunicat.

Putin a anunţat de asemenea că Rusia va continua să ofere ajutor umanitar civililor din estul Ucrainei, la mai puţin de o săptămână după ce primul convoi rus a livrat ajutoare în estul Ucrainei şi apoi s-a întors în Rusia, adaugă Reuters.

---

Actualizare 00:00 Flota rusă de la Marea Neagră va primi 11 nave militare suplimentare în următoarele luni

Flota rusă de la Marea Neagră va primi cel puţin 11 nave militare suplimentare, inclusiv două fregate şi două submarine, înainte de sfârşitul acestui an, anunţă comandantul Flotei, amiralul Viktor Şirkov.

"Înainte de sfârşitul acestui an, Flota de la Marea Neagră va primi o navă antisabotaj şi şase nave de intervenţie. Două submarine cu propulsie hibridă - diesel/electric - de tip 636.3, Novorosiisk şi Rostov-pe-Don, se vor alătura Flotei", a explicat Şirkov, citat de RIA Novosti.

Comandantul rus a precizat că vor fi lansate la apă şi două noi fregate - Amiral Grigorovici şi Amiral Essen -, navele urmând să fie staţionate tot în Marea Neagră.

În plus, Rusia intenţionează să construiască, începând din anul 2017, o nouă generaţie de submarine militare, fără propulsie nucleară.

---

Ucraina şi-a convocat, ieri după-amiază, Consiliul de Securitate şi Apărare, iar preşedintele Petro Poroşenko şi-a amânat vizita în Turcia, după ce forţe armate ruseşti ar fi pătruns în ţară prin sud-est, cucerind oraşul de importanţă strategică Novoazovsk (port la Marea Azov), din regiunea Doneţk, informează Reuters.

Consiliul a anunţat pe Twitter că şi alte părţi ale sud-estului Ucrainei au intrat sub controlul forţelor ruse, care organizează o contraofensivă, alături de insurgenţi, împotriva localităţilor Ilovaisk şi Şahtarsk, din estul oraşului Doneţk. Instituţia a menţionat că trupele Kievului s-au retras din Novoazovsk "ca să-şi salveze vieţile" şi au început să se regrupeze în Mariupol, alt oraş-port al regiunii Doneţk, situat la 47 km vest de Novoazovsk, conform sursei citate.

Surse militare ne-au declarat: "Vladimir Putin nu se va opri. Vrea să conecteze Rusia cu Crimeea. Ruşii nu au conexiune între Crimeea şi Rusia pe pământ şi acum îşi creează una. După aceea, vor merge de-a lungul mării, până la Odessa.

De fapt, Vladimir Putin vrea să taie Ucrainei accesul la Marea Neagră. Acum, ofensiva rusească atacă Mariupol, care este al doilea port important, după cel din Odessa".

Rusia are peste 1.000 de militari care operează în interiorul Ucrainei, a avertizat ieri NATO, iar Moscova se confruntă cu tot mai multe dovezi ale implicării sale directe militare în revolta din Ucraina, relatează Financial Times.

Generalul olandez de brigadă Nico Tak, comandant de centru de operaţiuni de criză al NATO, a declarat că armata rusă a transferat sisteme aeriene de apărare, artilerie, tancuri şi transportoare blindate către separatiştii din estul Ucrainei. Imagini din satelit NATO la care Financial Times a avut acces par să confirme acest lucru.

Gen Tak susţine că mişcările trupelor ruseşti pe teritoriul Ucrainei au avut ca scop ajutarea separatiştilor pro-ruşi. El a mai spus că sunt 20.000 de militari ruşi mobilizaţi la graniţa cu Ucraina.

Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa i s-a transmis de oficialii ruşi că nu este nicio prezenţă a trupelor ruseşti la graniţa cu Ucraina şi nici în interiorul Ucrainei, relatează rt.com.

Suita de acuzaţii cu privire la invazia militară a Ucrainei de către Rusia nu a fost însoţită şi de dovezi reale (din partea autorităţilor sau din partea media), în afară de pretenţiile că există fotografii sau că cineva a "văzut", mai notează publicaţia on-line.

Reprezentantul rus la OSCE Andrey Kelin a dat un răspuns ferm la acuzaţii, declarând: "Le-am comunicat că nu a fost reperată nicio implicare rusă, că nu există soldaţi sau echipamente".

Alexander Zakharchenko, un lider separatist, a declarat unei televiziuni ruseşti: "Există aproximativ 3.000- 4.000 de cetăţeni ruşi care luptă alături de rebeli, mulţi dintre ei foşti soldaţi. Mai mult decât atât, printre noi există, de asemenea, soldaţi care au ales să îşi petreacă vacanţa cu noi".

Ucraina a cerut, ieri, Uniunii Europene să îi acorde un "ajutor militar de anvergură" în urma unei "invazii ruse nedisimulate", conform ambasadorului ucrainean la UE, Konstiantin Eliseiev, citat de AFP. "Facem apel la o sesiune extraordinară a Consiliului European, la 30 august, pe tema Ucrainei (...). Ajunge cu conivenţa şi calmarea agresorului. Solidaritatea trebuie să se materializeze prin sancţiuni semnificative şi un ajutor militar şi tehnic de anvergură", a declarat Eliseiev, potrivit paginii de Facebook a ambasadei ucrainene la UE.

Casa Albă a apreciat luni că "incursiunile militare" ale Rusiei pe teritoriul Ucrainei constituie o "escaladare semnificativă" a conflictului din această ţară. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a respins aceste acuzaţii, denunţând un "război informaţional".