CONFORM DATELOR REFINITIV IPO-urile globale, la maxim istoric

Piaţa mondială a ofertelor publice iniţiale (IPO) a atins un nivel maxim record anul acesta - atât în privinţa sumelor atrase prin vânzarea de acţiuni, cât şi a volumului listărilor, potrivit unei analize Refinitiv, care arată că tendinţa pozitivă a avut la bază avansul puternic al burselor, precum şi măsurile de stimulare fiscală şi monetară lansate de guvernele din întreaga lume pentru susţinerea economiei în contextul pandemiei de Covid.

Conform datelor culese de Refinitiv până în 13 mai, preluate de Reuters, companiile globale au strâns, prin IPO-urile din 2021, aproximativ 248 de miliarde de dolari - un nivel record şi, totodată, de peste patru ori mai mare faţă de anul anterior. Suma include şi listările aşa-numitelor companii SPAC. Un SPAC (special purpose acquisition company) este o societate care nu are operaţiuni comerciale, fiind creată doar pentru atragerea de capital prin IPO. SPAC-ul foloseşte banii din listare pentru cumpărarea altei companii.

"Redresarea rapidă a pieţei bursiere după scăderea de anul trecut, pe fondul răspândirii pandemiei de Covid-19, a încurajat companiile să continue IPO-urile, iar sentimentul investitorilor cu privire la oportunităţile viitoare de creştere după pandemie a fost esenţial pentru stimularea activităţii din acest an", afirmă, conform Forbes, Lucille Jones, analist la Refinitiv.

• SUA, China şi Marea Britanie - pieţele care au atras cele mai mari sume din listări

Numărul total al listărilor care au avut loc în lume în intervalul analizat de Refinitiv este de 1.054, de asemenea, un record.

Statele Unite au atras cele mai mari venituri din IPO-uri, conform sursei: aproximativ 130 de miliarde de dolari, din care 88,2 miliarde de dolari proveniţi din tranzacţii SPAC.

Urmează companiile din China şi Marea Britanie, care au strâns, 39,2 miliarde, respectiv 12,59 miliarde de dolari. Pe locul al patrulea figurează Coreea de Sud, cu IPO-uri de 9,22 miliarde de dolari, iar pe al cincilea - Germania, cu 7,38 miliarde de dolari. În top s-au mai clasat Brazilia (6,12 miliarde de dolari din listări), Canada (4,25 miliarde de dolari), Polonia (4,02 miliarde de dolari), Israel (3,4 miliarde de dolari), Thailanda (3,36 miliarde de dolari) şi India (2,93 miliarde de dolari).

"Bursele şi IPO-urile ar trebui să fie în continuare dinamice atât timp cât guvernul federal (n.r. al SUA) continuă politicile monetare actuale, inclusiv pachetele de stimulare, care permit ca o mulţime de bani să inunde piaţa", este de părere Ragu Bhargava, cofondator şi CEO al Global Upside Corp., care menţionează citat de Reuters: "Există îngrijorări cu privire la inflaţie, mai precis că aceasta ar putea determina înăsprirea politicilor federale şi, totodată, ar avea impact asupra profitabilităţii companiilor. Aceste temeri ar putea diminua perspectivele pieţei IPO-urilor undeva prin al patrulea trimestru al acestui an, dar pentru moment pieţele vor rămâne active".

Creşterea volumului listărilor companiilor de tip SPAC în lume a stimulat sectorul financiar, conform Refinitiv, care adaugă că acestea au atras aproximativ 110 miliarde de dolari, în timp ce IPO-urile din sectorul tehnologic au generat 40,5 miliarde de dolari, iar listările societăţilor cu operaţiuni în sănătate - 24,2 miliarde de dolari.

Cu toate acestea, analiştii se aşteaptă ca activitatea globală din domeniul IPO-urilor să nu mai aibă acelaşi elan pe termen scurt, din cauza declinului recent al pieţelor acţiunilor şi a încetinirii listărilor SPAC, pe fondul unor reglementări înăsprite care au redus apetitul investitorilor.

Recent, un raport Ernst & Young avertiza că un nou val de pandemie, tensiunile geopolitice şi rata de eficacitate a vaccinărilor împotriva Covid sunt factori care pot declanşa "o furtună perfectă pe pieţe".

Potrivit datelor Refinitiv, veniturile obţinute la nivel mondial de companiile de tip SPAC din IPO-uri au scăzut la 3,7 miliarde de dolari în aprilie, de la 34,5 miliarde de dolari în martie, consemnând astfel cel mai scăzut nivel din ultimele zece luni. Evoluţia în declin a fost determinată de faptul că, în aprilie, Comisia americană pentru burse şi valori mobiliare (SEC) a emis o îndrumare care pune sub semnul întrebării dacă warrant-urile emise de sute de SPAC-uri pot fi considerate instrumente de capitaluri proprii. Îndrumarea sugerează că multe SPAC-uri ar putea fi nevoite să-şi revizuiască situaţiile financiare pentru a contabiliza warrant-uri ca pasive. Menţionăm că warrant-urile sunt valori mobiliare similare drepturilor de preferinţă, emise pe perioade de timp mai lungi. De regulă, acestea apar pe piaţă în asociere cu o acţiune sau o obligaţiune şi pot fi emise în serii.

"Este firesc să ne aşteptăm ca IPO-urile pe segmantul SPAC să scadă după un prim trimestru solid, mai ales că evoluţia recentă a preţurilor acţiunilor va reduce, probabil, apetitul investitorilor din domeniu", consideră, potrivit Reuters, Steven Saunders, director şi consilier de portofoliu la Round Table Wealth Management, adăugând: "M-aş aştepta ca investitorii să aibă mai mult discernământ în privinţa diferitelor SPAC-uri, pe măsură ce acest sector va creşte".

• Kuaishou Technology - cel mai mare IPO din 2021: 6,23 miliarde de dolari

Cele mai mari IPO-uri din acest an, după sumele atrase, au fost, potrivit Refinitiv: Kuaishou Technology Co. (la Bursa din Hong Kong) - 6,23 miliarde de dolari; Coupang Inc. (la Bursa din New York) - 4,6 miliarde de dolari; Inpost SA (Euronext Amsterdam) - 3,9 miliarde de dolari; China Three Gorges Renewables Co. (Shanghai) - 3,5 miliarde de dolari; Bumble Inc. (Nasdaq) - 2,5 miliarde de dolari; Vantage Towers AG (Frankfurt) - 2,4 miliarde de dolari; Allfunds Group Ltd. (Euronext Amsterdam) - 2,3 miliarde de dolari; Shoals Technologies Group Inc. (Nasdaq) - 2,2 miliarde de dolari; AUTO1 Group SE (Frankfurt) - 2,2 miliarde de dolari; Playtika Holding Corp. (Nasdaq) - 2,2 miliarde de dolari.

Conform Refinitiv, piaţa americană Nasdaq a găzduit 105 IPO-uri anul acesta, cu aproape 300% mai mult faţă de anul precedent, ofertele atrăgând 33,9 miliarde de dolari. Sursa menţionează că la Nasdaq nu a mai fost observată o asemenea activitate de listare din era dot-com, când a fost înregistrat un boom.

La Bursa din New York (NYSE), 32 de IPO-uri au atras 21,5 miliarde de dolari.

• Dealerul britanic de materii prime Marex îşi pregăteşte listarea la Londra

Dealerul de mărfuri Marex din Londra şi-a anunţat, vineri, intenţia de a se lista la Bursa de Valori din Londra (LSE), într-o tranzacţie aşteptată să evalueze compania la peste 500 de milioane de lire sterline, potrivit cityam.com.

Sursa menţionează că preţul ofertei nu a fost stabilit, însă va fi vândută prin bursă o cotă de cel spuţin 25% din companie.

Marex a informat că se aşteaptă să atragă investitori instituţionali şi va oferi acţiuni existente care vor fi vândute de anumiţi investitori ai companiei. Goldman Sachs şi JPMorgan Chase &Co. sunt coordonatori globali ai ofertei.

Societatea Marex este controlată de JRJ Group, o firmă de capital privat înfiinţată de doi foşti bancheri de investiţii la gigantul Lehman Brothers. Compania operează în ringul de la London Metal Exchange.

În aprilie, Marex a raportat creşterea cu 15% a profitului său ajustat înainte de taxe în 2020, la 61,5 milioane de lire sterline. Totodată, veniturile sale nete au sporit cu 18%, la 414,7 milioane de dolari.

Marex are circa 11.000 de clienţi la nivel global şi 1.000 de angajaţi.

• Oatly ţinteşte o evaluare de peste 10 miliarde de dolari în listarea la Nasdaq

Brandul suedez de lapte vegan Oatly vrea să atragă până la 1,65 de miliarde de dolari prin oferta publică iniţială pe care o va lansa în curând, pe piaţa americană, ceea ce îi va aduce o evaluare de peste 10 miliarde de dolari în acest proces, conform Bloomberg.

Compania oferă 64,7 milioane de ADS-uri (American Depositary Shares) şi aşteaptă un preţ de 15-17 dolari/titlu, conform documentelor depuse săptămâna trecută la autoritatea de reglementare. Compania ţinteşte să obţină venituri nete de 976,6 milioane de dolari din listare, la un preţ aflat la mijlocul intervalului stabilit.

Firma scoţiană de administrare a activelor Baillie Gifford vrea să cumpere titluri Oatly de 500 de milioane de dolari în această ofertă, potrivit companiei suedeze.

Oatly a informat recent că va utiliza sumele obţinute prin IPO pentru rambursarea unor datorii şi drept capital de lucru.

De oferta Oatly se ocupă Morgan Stanley, JPMorgan Chase & Co. şi Credit Suisse Group AG. Compania vrea să se listeze la Nasdaq Global Select Market, sub simbolul "OTLY".

Producătorul de lapte de ovăz şi alte alimente vegane a fost evaluat la două miliarde de dolari în iulie anul trecut, când a obţinut o finanţare de 200 de milioane de dolari de la un grup de investitori condus de Blackstone, vedeta TV Oprah Winfrey, Howard Schultz şi actriţa Natalie Portman. La acel moment, Oatly s-a confruntat cu proteste ale activiştilor de mediu şi politici care au criticat decizia de a vinde o participaţie din companie unui consorţiu care include Blackstone, firmă de capital privat condusă de miliardarul Stephen Schwartzman, donator pentru Donald Trump.

Fondată în anii 1990 de fraţii Rickard şi Björn Öste, Oatly a intrat pe piaţa SUA în urmă cu patru ani. Vânzările sale din 2020 au însumat 421,4 milioane de dolari, cifră de peste două ori mai mare faţă de cea de 204 milioane de dolari obţinută în 2019.