Preşedintele Klaus Iohannis va participa la Summitul NATO, care va avea loc în următoarele două zile la Vilnius, Republica Lituania, potrivit unui comunicat de presă emis de Administraţia Prezidenţială.
Summitul de la Vilnius are loc într-un moment critic pentru securitatea euroatlantică, în al doilea an de la începerea agresiunii ruse asupra Ucrainei, iar liderii aliaţi vor evalua implementarea deciziilor adoptate la reuniunea de la Madrid din 2022, când a fost adoptat şi Conceptul Strategic în vigoare, cu accent pe consolidarea posturii aliate de descurajare şi apărare pe Flancul estic al NATO. De asemenea, un obiectiv important vizează sprijinul politic şi practic pentru Ucraina, precum şi realizarea de progrese concrete în direcţia aderării sale la Alianţă.
"Semnificaţia deosebită a acestei reuniuni la vârf este generată de faptul că va reflecta modul în care comunitatea euroatlantică continuă să îşi articuleze răspunsul faţă de mediul actual de securitate serios afectat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Aceasta se referă inclusiv la asigurarea unei prezenţe Aliate întărite pe Flancul Estic, cu alocări de forţe, echipamente şi capabilităţi. Totodată, cooperarea cu partenerii NATO va fi consolidată inclusiv în privinţa dialogului politic", arată Administraţia Prezidenţială.
Programul Summitului va include trei reuniuni la cel mai înalt nivel ale Consiliului Nord-Atlantic, inclusiv în formate cu Ucraina, Uniunea Europeană şi partenerii NATO din Indo-Pacific.
La prima reuniune, de mâine, şefii de stat şi de guvern din NATO şi reprezentanţii Suediei - ca stat invitat să adere la Alianţă - vor evalua mediul de securitate şi apărare marcat de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, precum şi ameninţările de securitate care decurg din acţiunile ilegale ale Rusiei. Un alt subiect abordat va fi consolidarea în continuare a posturii de descurajare şi apărare a NATO, dar şi adaptarea şi modernizarea Alianţei în contextul de securitate actual. Liderii aliaţi vor discuta inclusiv despre angajamentul privind creşterea investiţiilor în apărare.
Miercuri, în a doua zi a Summitului NATO, se va discuta despre relaţiile Alianţei cu partenerii din regiunea Indo-Pacificului - Australia, Republica Coreea, Japonia, Noua Zeelandă - precum şi despre provocările de securitate din regiunea respectivă. La reuniune vor participa şi
Charles Michel - preşedintele Consiliului European - şi Ursula von der Leyen - preşedintele Comisiei Europene.
Tot în ultima zi a Summitului de la Vilnius va avea loc prima reuniune a Consiliului NATO-Ucraina la nivel de şefi de stat şi de guvern, format nou care are menirea să consolideze relaţia politică NATO - Ucraina, oferind în acelaşi timp sprijinul necesar pentru avansarea aspiraţiilor euroatlantice ale Ucrainei.
Potrivit comunicatului de presă emis de Administraţia Prezidenţială, preşedintele Klaus Iohannis va sublinia importanţa consolidării posturii aliate de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, astfel încât să fie realizată, în mod unitar şi coerent, pe întregul Flanc, o veritabilă Apărare Înaintată. "Preşedintele Klaus Iohannis va puncta importanţa deciziilor reuniunii aliate în ceea ce priveşte adoptarea unui pachet de întărire a posturii aliate pe Flancul Estic, pe termen lung, în măsură să ofere ţării noastre un grad superior de securitate şi apărare. De asemenea, şeful statului va reitera susţinerea robustă pentru Ucraina, inclusiv în ceea ce priveşte concretizarea aderării sale la NATO, precum şi pentru partenerii cei mai vulnerabili, în special Republica Moldova. În cadrul summitului, preşedintele României va susţine reflectarea, în documentele şi deciziile aliate ce vor fi adoptate, a importanţei regiunii Mării Negre pentru securitatea euroatlantică", mai arată Administraţia Prezidenţială.
1. Merita sa se reziste grupat la bullying!
(mesaj trimis de Anxiosul în data de 10.07.2023, 08:38)
E adevarat ca agenda acesto rmeetinguri Nato este corolarul uno rpolitici occidentale de peste 30 de ani, deci trebuie sustinute politicile mostenite. Dar si contextul exact din 2023 impune prudenta extrema privind aderarea Ukr imediat, pentru ca deschide calea implicarii directe a Romaniei intr un razboi intre vecini cu are Romania a trait in pace 30 de ani! Astfel de relatii se repara foarte greu dupa ce se stinge conflictul! Razboaiele se poarta intre regimuri, nu intre popoare, si popoarele Europei vo rpace! Liderii Europei trebuie sa reziste colectiv presiunilo rsi sa militeze pt o cale spre pace!
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 10.07.2023, 10:30)
Ce contează ce vo rromânii?