CONSTANŢA: Lacul Nuntaşi a secat în totalitate

Un lac din judeţul Constanţa, cu o suprafaţă de 851 de hectare, a secat în totalitate pentru prima dată de când acesta există, conform informaţiilor furnizate de Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral, scrie g4media.

Lacul Nuntaşi este situat în satul cu acelaşi nume, care aparţine de comuna Istria, situată la aproximativ 55 de kilometri de reşedinţa de judeţ. Lacul face parte dintr-o zonă protejată şi se află în administrarea Rezervaţiei Biosfera Delta Dunării.

În cadrul discuţiilor din 11 septembrie, dintre reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi cei ai Ministerului de Interne, Constanţa a fost declarat judeţ calamitat din cauza secetei severe din această vară.

Luciul de apă a dispărut în mai puţin de două luni, iar acest lucru a fost anunţat oficial de directorul Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea-Litoral, Bogdan Bola, care a catalogat evenimentul drept "fenomen extrem". Bola a declarat pentru G4Media că secarea completă ar fi putut fi prevenită dacă ABADL ar fi monitorizat îndeaproape soarta lacului:

"Acest fenomen extrem a avut ca factor şi diferenţa de nivel dintre lacul Nuntaşi şi lacul Histria. Mergând pe teren, am observat că au fost dezafectate stavilele pe canalul de legătură dintre cele două lacuri care permiteau reglarea/controlarea nivelului dintre ele (...). Fenomenul de secare s-a mai manifestat parţial în anii trecuţi, însă este pentru prima dată când lacul Nuntaşi a secat complet. Astfel, fauna şi flora din zonă au fost afectate în mare parte, însă prin măsurile pe care le-am putea întreprinde ne vor permite să sprijinim refacerea ecosistemului (...). ABADL a început decolmatarea canalelor care asigură secţiunea de tranzitare a apei între lacurile Sinoe, Histria şi până la Nuntaşi. Din păcate, o monitorizare constantă a acestor lacuri şi întreţinerea canalelor de legătură dintre ele ar fi putut evita această secare completă...", a declarat Bogdan Bola pentru G4Media.

Directorul ABADL a explicat şi cum va arăta procedura umplerii lacului din punct de vedere tehnic. Bola a declarat că procedura va fi una îndelungată, iar pentru ca procesul să se desfăşoare eficient vor fi necesare şi precipitaţii:

"Lucrările propuse se vor realiza pe canalul care face legătura între lacurile Nuntaşi şi Istria si pe canalul ce face legătura dintre lacurile Sinoe şi Istria. Până la începerea lucrărilor în teren au fost stabilite datele tehnice, s-a stabilit logistica necesară şi s-au făcut documentaţile în acest sens. Apoi, încă din prima zi de excavaţie apa a început să izvorască, iar din primele ore am avut porţiuni pe canale unde putem spune că apa avea un nivel cam de 10 cm, dar trebuie să fim realişti şi răbdători pentru că acest lac nu se va umple cu apă peste noapte. Va fi nevoie de timp, multă muncă, dar şi de puţină ploaie... (...) Pentru efectuarea lucrărilor a fost necesar un trailer cu ajutorul căruia a fost transportat excavatorul cu un braţ lung de 18 m, singurul care poate efectua astfel de lucrări în acea zonă, dar şi de o autoutilitară, iar pământul rezultat în urma decolmatări va fi taluzat pe marginea canalelor cu ajutorul utilajelor, pe toată lungimea lucrărilor, în condiţile în care terenul permite acest aspect. În primă fază, oamenii noştri vor executa următoarele lucrări: Decolmatarea canalului de legătură dintre lacul Sinoe şi Istria: aprox. 1400 m; Volum excavaţie estimat: 10.5 mc/ml; Volum săpătură estimat: 14700 mc; Decolmatarea canalului de legătură dintre Nuntaşi şi Istria. aprox. 600 m; Volum excavaţie estimat: 8 mc/ml; Volum săpătură estimat: 4800 mc", a mai declarat Bola pentru G4Media.

Lacul Nuntaşi face parte din lagunele componente ale Razelmului de Sud. Acesta este situat în bazinul hidrografic Litoral, functie de geneza cuvetei el este catalogat tip lagună, are o suprafată, conform Atlas Cadastral, de 1050 ha şi un volum de 9280 mil. mc:

"Lacul Nuntaşi este o lagună formată într-un fost golf de natură tectonică cu un volum de concentraţie ridicată de săruri. În lac se varsă pârâul Nuntaşi, alimentarea lacului fiind din precipitaţi, dar şi din izvoare care de-a lungul timpului au condus la scăderea salinităţii apelor", a mai declarat directorul ABADL, pentru g4media.