Constantin Bucuroiu: "E nevoie de o finanţare de 250 milioane euro în industria de apărare"

Industria de apărare din ţara noastră are nevoie urgent de o finanţare de 250 milioane euro pentru a se retehnologiza şi moderniza, susţine Constantin Bucuroiu, preşedintele Alianţei Sindicatelor din Industria Apărare şi Aeronautică (ASIAA).

Constantin Bucuroiu ne-a spus: "Ca să asigurăm necesarul de producţie trebuie să investim în linii moderne de fabricaţie, care vor duce la un salt calitativ privind realizările fiecărei companii. Pentru realizarea saltului respectiv este însă nevoie de o finanţare urgentă de cel puţin 250 milioane euro, pentru a ajunge acolo unde trebuie să fim cu toate companiile din industria de apărare, adică într-o situaţie tehnologică ce ne va permite să intrăm rapid în malaxorul european de producere a muniţiei şi armamentului. Suma respectivă include şi cheltuielile pe care companiile ar trebui să le facă în privinţa formării profesionale a angajaţilor, iar o parte din bani ar trebui să fie alocaţi şi zonei de cercetare-dezvoltare, deoarece tehnica se schimbă zilnic şi produsele devin mai performante de la o zi la alta. Pentru a ţine însă pasul cu partenerii occidentali, e necesar ca periodic suma iniţială de 250 milioane euro să fie revizuită şi suplimentată documentat pe anumite direcţii de acţiune".

Liderul sindical a precizat că în acest moment sunt companii care funcţionează foarte bine, fiind pe profit, cum ar fi societăţile de stat Carfil Braşov, UPS Dragomireşti, Uzina Mecanică Mija, Avioane Craiova, Uzina Mecanică Cugir, IAR Ghimbav, dar şi compania privată Aerostar Bacău. El a menţionat că războiul din Ucraina este o oportunitate majoră pentru industria de apărare prin crearea multor conexiuni între companiile europene ce activează în acest domeniu, conexiuni în care au fost atrase şi companiile enumerate mai sus şi care stau mult mai bine faţă de cifra de afaceri şi veniturile înregistrate în urmă cu doi ani.

• Automecanica Moreni - modernizată, dar cu pierderi financiare

Preşedintele ASIAA ne-a vorbit şi despre companiile cu probleme din industria de apărare, probleme cauzate în opinia sa de modul în care au fost numiţi până acum, pe perioade scurte, managerii firmelor cu capital de stat din acest domeniu.

Constantin Bucuroiu a precizat: "Uzina Automecanica Moreni o clasez printre companiile care suferă în acest moment. Uzina funcţionează în acest moment cu 300 angajaţi, produce în momentul de faţă mentenanţă pentru vehiculele trimise de Ministerul Apărării Naţionale, contract care nu acoperă decât 30-40% din necesarul de finanţare. Automecanica Moreni mai are producţie civilă ce acoperă doar 15-20% din necesar, dar rămâne descoperită cu 40% din producţia menită să aducă fondurile necesare la bugetul companiei. Să nu uităm că Automecanica Moreni are şi nişte datorii istorice destul de măricele. Dacă ţinem cont că nu avem acoperită 40% din producţie, practic suntem pe pierdere, iar viitorul uzinei este sumbru".

O soluţie pentru salvarea uzinei ar putea fi un parteneriat cu Rheinmetall Automecanica Mediaş, companie ai cărei reprezentanţi ar fi afirmat, conform lui Constantin Bucuroiu, că ar dori ca o parte din componentele produselor fabricate la Mediaş pe programele viitoare să fie realizate la Moreni.

Liderul sindical a spus: "Dar pentru ca uzina să funcţioneze la parametri optimi trebuie să realizăm produse noi, deoarece mentenanţa acoperă foarte puţin din necesarul anual de finanţare a activităţii companiei. Iar uzina a beneficiat în ultimii ani de la Ministerul Economiei de o finanţare de 40 milioane lei pe investiţii care au fost folosiţi pentru reabilitarea completă a halelor, a liniilor de fabricaţie, dar şi la achiziţionarea utilajelor, instalaţiilor şi altor dotări necesare. De aceea compania este atractivă pentru partenerii care doresc să intre într-un joint-venture sau în orice altă formă de asociere".

• Probleme grave la fabrica de muniţie de la Sadu

Constantin Bucuroiu ne-a mai spus că printre companiile cu probleme se numără şi Uzina Mecanică Sadu, unde în acest moment 660 de angajaţi sunt în situaţia să plece acasă, să fie disponibilizaţi.

Preşedintele ASIAA a arătat: "Să nu uităm că vorbim despre o fabrică de muniţie, care este în suferinţă, deşi cererea de muniţie la nivel european este foarte mare şi nu poate fi acoperită. Pe lângă Sadu, mai sunt probleme la compania Metrom care poate fi închisă oricând, deşi numai fabrica respectivă putea răspunde cerinţelor privind muniţia NATO, dar şi Fabrica de arme Cugir, care trece printr-un moment foarte greu. Exclusivitatea pe care a avut-o pe produsul ei o costă foarte mult în momentul de faţă, mai ales că fabrica de arme a realizat doar 40% din partea ce îi revenea. Fabrica de arme Cugir are 880 de salariaţi. Poate că o soluţie pentru salvarea acestei fabrici ar fi unificarea ei cu Uzina Mecanică Cugir - fabrica de muniţie, care are un excedent de comenzi, dar se confruntă cu un deficit de personal".

El a precizat că fabrica de arme trebuie să finalizeze proiectul privind arma de asalt la standarde NATO care a fost testată de Ministerul Apărării Naţionale, ai cărui experţi au formulat nişte observaţii, ce ar trebui să ducă la îmbunătăţirea modelului propus de Cugir.

Liderul sindical a mai spus că, din păcate, companiile de armament nu reacţionează foarte rapid şi nu sunt pregătite să soluţioneze rapid cerinţele MApN, mai ales în condiţiile în care conducerile societăţilor de stat încă nu sunt stabile, nefiind recrutate pe baza legii guvernanţei corporative.