Consumatorul hibrid în faţa scumpirii gazelor, electricităţii şi carburantului

Preţul gazelor a ajuns pe bursa de la Bucureşti la cel mai mare nivel din ultimii doi ani, depăşind cotaţia de la Viena (300 de lei/MWh). Preţul a depăşit, ieri, 413 lei/Mwh, o creştere de 23% faţă de ziua precedentă. În România, aproximativ 30% din gazul consumat are un preţ care se formează pe Bursa de Mărfuri. Adică 158 de GWh s-au vândut pe bursă cu 413 lei/MWh. Matematica spune că România consumă în fiecare zi peste 57 de milioane de euro pentru gazele naturale. Adică 1,7 miliarde euro lunar. Costul uriaş al acestei resurse ne face să depindem de fluctuaţiile de preţ în toate sectoarele economiei.

Ca într-un joc de domino, preţurile în energie se influenţează unele pe altele. Iar de aici până la creşterea inflaţiei şi dezechilibrele macroeconomice este doar un pas. Cea mai recentă criză a preţurilor din energie a fost acum trei ani, după atacarea Ucrainei de către Rusia. Războiul comercial pornit de SUA prin dictatele tarifare impuse de Trump mărfurilor care intră în America se pare că vor atrage o nouă criză energetică.

• Ardem gazul pe bani mulţi

Dacă România este ţară producătoare de gaz, atunci ne putem întreba de ce a crescut preţul la noi peste cel din Viena? Importurile de gaze se pare că sunt responsabile pentru asta, din moment ce o parte din gazul depozitat s-a dus către Republica Moldova. Situaţia este similară în toată Europa: preţurile pe burse cresc, vremea geroasă aduce după ea o creştere a consumului, marile companii de utilităţi nu vor să cumpere şi să înmagazineze la preţurile mari de acum, iar depozitele în care s-a stocat metanul pentru iarna aceasta se golesc pe zi ce trece. Gazul devine brusc o marfă scumpă şi greu de găsit chiar şi la preţurile de luna trecută. Dacă mai punem lângă aceşti factori producţia scăzută din eolian şi fotovoltaic din această perioadă şi seceta care face ca apa din hidrocentrale să aibă debite mai mici, atunci avem tabloul complet al unei posibile crize.

Zilele acestea avem vârfuri de consum ce depăşesc 8.700 de MW, din care producţia internă asigură doar 6.300 de MW. Restul este din import. Cea mai mare pondere la producţia internă de energie o au centralele electrice pe gaz, cu 1.650 de MW, urmată de sursele hidro, nuclear şi cărbune.

• "4 bănuţi, nici nu-i simţi!"

Ieri, Petrom a scumpit iarăşi carburanţii. Benzina standard costă peste 7,5 lei pe litru. Practic, în cinci zile, liderul pieţei de carburanţi din România a adăugat nouă bani pentru fiecare litru de carburant vândut la pompă. Să mai facem un calcul. În România se consumă în fiecare zi aproximativ 15 milioane de litri de carburant. Dacă luăm în calcul doar scumpirea de ieri, cea cu 4 bani pe litru, vom vedea că această majorare îi ajută pe benzinari să încaseze în fiecare zi, inclusiv astăzi, cu 600.000 de lei mai mult. Dacă aceasta ar fi ultima scumpire din acest an (scenariu mai puţin probabil decât o utopie), companiile petroliere ar câştiga, în acest an, doar dintr-o inocentă majorare cu patru bani pe litru, aproape 44 de milioane de euro în plus.

Cu atâtea scumpiri şi schimbări în economie, consumatorii au de ales între răul mic şi răul cel mai mic. Adică între a merge cu maşina şi a cheltui mai mult pe transport sau a-şi cumpăra maşină electrică, cu un preţ al energiei la fel de volatil şi cu măsuri de sistare a elanului verde, dictate tot de la Washington. În aşteptarea Programului Rabla, vânzările de maşini electrice au scăzut, în ianuarie, cu aproape 29% (cu mult peste scăderea pieţei auto, de sub 6%, în aceeaşi lună). În schimb, vedem o creştere de 28% la motoarele hibride (chiar dacă ne raportăm la un volum mic, de doar 1.800 de bucăţi).

Cum piaţa ne arată de fiecare dată tendinţele, ne putem întreba dacă nu se va transforma chiar viaţa noastră pe modelul hibrid. Nevoia de a găsi alternative de consum pe care să ni le putem permite ne poate transforma în consumatori eficienţi sau vulnerabili. Adaptarea noastră trebuie să ia în calcul că, la marginea pieţei economice în care ne învârtim haotic, se aud bombele cum cad, iar negustorii ţin cu mâinile de propria tarabă şi îi ceartă pe ceilalţi negustori cu taxe mărite. Schimbul liber îşi pierde valoarea economică în plin război comercial, iar consumatorul se metamorfozează precum în cartea cu acelaşi nume a lui Kafka. Din fericire, nu suntem nevoiţi să ne transformăm imediat în insecte, aşa cum îşi imagina scriitorul ceh, ci ne aflăm în stadiul intermediar: consumatorul-hibrid!