Metalul galben se menţine una dintre cele mai profitabile investiţii din acest an, reuşind să îşi păstreze avansul de circa 25% înregistrat în primele opt luni.
Scumpirea aurului vine în contextul în care dolarul american s-a menţinut relativ constant în ultima vreme, de regulă cele două având evoluţii de sens contrar.
Pe pieţele internaţionale, o uncie de aur se tranzacţiona ieri la preţul de 1.257,7 de dolari, la distanţă de doar câţiva dolari faţă de pragul de 1.250 dolari/uncie, în timp ce dolarul era cotat la 0,77 euro, în scădere faţă de jumătatea acestui an, când un dolar valora 0,81 euro.
În ţara noastră, un gram de aur valorează în prezent 133 lei, potrivit datelor publicate pe site-ul BNR, după ce în ultimele două luni a consemnat una dintre cele mai mari creşteri, urcând de la 115 lei/gram.
"Piraeus Bank", una dintre puţinele bănci care oferă aur pe piaţa locală, vinde un gram de lingou de aur la preţul de 156 de lei, în creştere de la 115 lei, cotaţie înregistrată pe 13 octombrie 2009, când banca a început tranzacţiile cu metalul galben.
Până în prezent, banca a intermediat peste 700 de astfel de tranzacţii, cea mai mare fiind vânzarea a 4,5 kilograme de aur către o persoană fizică din provincie, valoare estimată la circa 140.000 de euro.
"Piraeus Bank" România a încasat peste 6,5 milioane de lei (1,5 milioane de euro) din tranzacţiile cu aur, reuşind să vândă peste 50 de kilograme de aur şi 600 de monede, clienţii fiind, în principal, bărbaţi de peste 40 de ani.
Un sfert dintre persoanele care au achiziţionat aur provin din mediul financiar, în timp ce 23% sunt manageri de companii.
Cele mai mari deţineri de aur, la nivel mondial, aparţin Statelor Unite ale Americii, ţara care are în "vis-tierie" mai bine de 8.000 de tone, potrivit clasamentului internaţional World Gold Council. La distanţă considerabilă se găseşte Germania, cu circa 3.400 de tone, urmată de FMI, cu aproape 3.000 de tone. Banca Centrală Europeană (BCE) se găseşte abia pe poziţia a zecea, cu circa 500 de tone de aur. Potrivit aceluiaşi studiu, ţara noastră are rezerve de aur de 103,7 tone, însă marea majoritate a lor se găsesc în străinătate, potrivit analiştilor.
Aurul este utilizat ca un instrument de protecţie împotriva deprecierilor cauzate de inflaţie, având şi rolul de refugiu pentru investitori în protejarea investiţiilor. Anul acesta, aurul s-a scumpit cu 25,4%, în timp ce moneda naţională s-a depreciat cu circa 1%.
• Aurul, la maxim istoric pe piaţa internaţională
Preţul aurului a crescut, ieri, până la nivelul maxim istoric, după anunţul privind scăderea încrederii întreprinzătorilor germani în economia naţională, care a alimentat temerile legate de evoluţia economică viitoare. Potrivit Centrului ZEW pentru Cercetare a Economiei Europene, indicele privind aşteptările investitorilor şi analiştilor în economia Germaniei, cea mai mare de pe continent, a scăzut la 4,3 puncte în septembrie, de la 14 în august. Nivelul este cel mai redus de după februarie 2009, iar declinul s-a produs pentru a cincea lună consecutiv. Economiştii aşteptau un indice al încrederii de 10 puncte.
În aceste condiţii, preţul aurului cu livrare în decembrie a crescut până la 1.272,40 dolari uncia ieri dimineaţă, la Comex New York, însă ulterior a mai coborât. La ora 10:16, preţul era de 1.269,50 dolari uncia, mai mare cu 1,8% faţă de ziua anterioară. Recordul precedent a fost atins în 21 iunie: 1.266,50 dolari/uncie. La Londra, cotaţia aurului cu livrare imediată a crescut, ieri, cu 1,1%, la 1.259,65 dolari uncia.
Tot pe piaţa metalelor preţioase, preţul argintului a urcat, ieri, până la cel mai ridicat nivel al ultimilor doi ani şi jumătate: +1,9%, la 20,4137 dolari uncia. Anul acesta, preţul argintului a câştigat 20 de procente. (A.V.)