Conţinutul jurnalistic plătit - dilema presei în 2010

• "Câţi dintre cititorii de ziare ar fi dispuşi să plătească pentru informaţiile disponibile pe internet?" Aceasta este una din principalele întrebări la care specialişti în jurnalism din întreaga Europă au încercat să găsească un răspuns, bazându-se pe motivaţia editorilor de presă care au implementat sistemul conţinutului plătit ("paid content").

Presa din întreaga lume trece printr-un proces de tranziţie, odată cu digitalizarea, dar şi cu apariţia noilor medii de diseminare a informaţiei disponibile pe internet - telefonul mobil şi, mai nou, iPad-ul. Editorii de presă, nevoiţi să ţină pasul cu noile curente, sunt puşi în faţa situaţiei de a menţine activitatea de jurnalism fezabilă din punct de vedere financiar. Una din soluţiile găsite a fost "taxarea" cititorilor de ziare online, care, altfel, beneficiază de aceleaşi informaţii ca cei care cumpără un ziar, însă fără să plătească pentru aceesul la ele. Soluţia nu a fost agreată, însă, de prea mulţi cititori de presă, întrucât apariţia Internetului a făcut ca informaţiile să poată circula liber, fără constrângerea efectuării vreunei plăţi, ceea ce a condus la crearea unuei obişnuinţe. Din acest motiv, conţinutul plătit este primit cu foarte multă reticenţă de cititorii de ziare.

În cadrul Congresului Ziarelor Europene (European Newspapers Congress), desfăşurat în perioada 25-27 aprilie la Viena, jurnalişti din Germania, Croatia, Suedia, Austria sau Portugalia au încercat să contureze imaginea presei scrise europene, în special din perspectiva conţinutului plătit.

Jurnalistul german Florian Treiss a prezentat un studiu descurajant pentru editorii de presă, conform căruia, la nivel global, doar 8% din cititorii de ziare au plătit pentru accesarea informaţiilor online, în timp ce în Europa, doar 6% dintre consumatorii de presă au făcut acest lucru. Potrivit studiului citat, la nivel european, 32% dintre citiroii de ziare iau în considerare să plătească pentru informaţiile prezente pe site-urile ziarelor, însă majoritatea, de 62%, nu sunt de acord cu conţinutul plătit.

Florian Treiss susţine că situaţia ar putea fi îmbunătăţită dacă ar exista opţiunea plăţii pentru anumite porţiuni din conţinut, nu pentru un ziar electronic întreg: "Ideea de a plăti un abonament întreg îi sperie pe mulţi dintre utilizatorii Internetului, mai ales dacă pot citi aceleaşi informaţii în altă parte, gratuit". Potrivit jurnalistului, "dacă cititorii sunt cu adevărat interesaţi de un anumit articol, ar fi dispuşi să plătească exhivalentul a 0,10-0,20 euro, dar nu mai mult".

• "Welt Online": Există raţinui economice în spatele conţinutului plătit

Romanus Otte, General Manager al cotidianului "Welt Online" susţine că, atunci când se pune problema conţinutului plătit, trebuie să fim pragmatici, întrucât există un motiv economic pentru care avem nevoie de el: "Un articol pentru care se plăteşte înseamnă calitate, profesionalism în jurnalism. Trebuie să facem o comparaţie cu lucrurile care se întâmplau înainte de apariţia internetului".

În opinia domnului Otte, gratuitatea informaţiilor poate fi un drum spre succes, care poate fi pierdut pentru că se adresează unor clienţi sezonieri, care nu sunt "legaţi" de furnizorul de ştiri printr-un abonament sau o plată efectuată.

Utilizarea telefonului mobil şi apariţia iPad-ului vin în sprijinul editorilor de presă, care îşi pot diversifica şi adapta oferta în funcţie de cerinţele pieţei. "Utilizatorii de iPad susţin că unul din scopurile achiziţionării dispozitivului este cititul presei", explică Romanus Otte.

În aceste condiţii, tendinţele presei, în special la nivel european, se conturează prin orientarea Internetului către "breaking-news", în timp ce ziarele vor fi din ce în ce mai folosite pentru analizele în profunzime. "Vor exista în continuare ziare doar tipărite şi ziare doar online, la fel cum şi utilizatorii vor fi în continuare divizaţi între cei care preferă printul, online-ul sau noile medii - iPad-ul, respectiv, telefonul mobil", conchide reprezentantul cotidianului german.