Contractul neîncheiat cu Naval Group, hiba din relaţiile franco-române

Finalizarea discuţiilor dintre Ministerul Apărării Naţionale şi asocierea franco-română Naval Group-Şantierul Naval Constanţa privind semnarea contractului pentru achiziţia celor patru corvete marine destinate Forţelor Navale, a constituit unul dintre subiectele vizitei în ţara noastră a ministrului francez al apărării, Florence Parly.

Deşi în comunicatul de presă al Guvernului emis după întâlnirea de ieri dimineaţă dintre premierul Nicolae Ciucă şi ministrul francez Florence Parly nu a fost inserată nicio referire la contractul aşteptat între cele două părţi, acest lucru a reieşit, anterior, în urma declaraţiilor de presă care au avut loc la Ministerul Apărării Naţionale după întrevederea pe care oficialul francez a avut-o cu omologul său din România, Vasile Dîncu.

"Am discutat în această întâlnire a noastră despre proiectele de înzestrare. Sunt convins că vom reuşi să depăşim un proiect pe care acum îl avem la final - mai avem doar câteva clauze - şi sunt convins că vom găsi o soluţie rapidă pentru ca acest proiect al achiziţiei de corvete să poată merge mai departe. Credem că dialogul va fi întărit şi aici între părţile contractante şi va fi important pentru a găsi o soluţie rapidă având în vedere şi contextul urgenţei geo-strategice, a urgenţei de înzestrare, cât şi a nevoii de a continua parteneriatul nostru la nivel cât mai înalt intensificat", a declarat, vizibil fâstâcit, ministrul Vasile Dîncu.

Declaraţia lui Dîncu a fost surprinzătoare în contextul în care la sediul MApN a fost vorba despre simple declaraţii de presă şi nu o conferinţă de presă, în care reprezentanţii mass-media ar fi putut să pună întrebări pentru a primi răspunsuri. Cu alte cuvinte, ministrul Dîncu ar fi putut să discute strict despre situaţia de pe Flancul Estic al NATO, despre sprijinul militar pe care Franţa pare dispusă să ni-l acorde şi despre priorităţile pe care le are preşedinţia franceză a Consiliului Uniunii Europene cu privire la demersurile constituirii unei armate (forţă de intervenţie rapidă) a UE şi la implementarea Busolei Strategice. Se pare însă că o astfel de intervenţie nu ar fi fost suficientă pentru omologul francez şi de aceea, stâpânit de emoţii, ministrul Apărării Naţionale a introdus în declaraţia respectivă şi referirea la contractul pe care statul român ar trebui să îl semneze cu concernul francez Naval Group. Adică exact cu compania care s-a trezit cu rezilierea de către Australia a contractului privind submarinele nucleare, guvernul de la Antipozi invocând întârzierea livărilor şi diferenţa prea mare dintre preţul iniţial al achiziţiei şi preţul final al contractului, preţ ce ar fi fost modificat în sus, pe parcursul derulării contractului, de către Naval Group.

Practic, ceea ce s-a întâmplat ieri la sediul MApN poate fi catalogat ca o încercare de mulţumire a partenerului european, în contextul în care săptămâna trecută preşedintele Emmanuel Macron a declarat că ar putea să trimită militari din Hexagon în ţara noastră, pe fondul acutizării conflictului ruso-ucrainean.

Imediat după declaraţia lui Vasile Dîncu privind contractul cu corvetele, Florence Parly a spus doar atât referitor la subiectul respectiv: "Franţa şi industria ei de apărare sunt total decise pentru a ajuta forţele armate române să atingă o nouă etapă a modernizării lor, iar un exemplu în acest sens este dosarul privind corvetele".

Nimic altceva despre contract, dar din continuarea declaraţiei, putem reţine că Franţa ne asigură sprijin armat, condiţionat de posibilităţi şi decizii ale NATO. Adică trupele promise de Macron nu vor fi trimise la Bucureşti pentru că pur şi simplu aşa doreşte Franţa, ci o astfel de posibilitate ar putea fi concretizată numai în urma unei decizii a alianţei nord-atlantice de întărire a prezenţei militare extinse pe Flancul Estic.

"Ştiu că situaţia actuală privind securitatea este îngrijorătoare pe Flancul Estic al Europei. În acest context, românii au tot dreptul să îşi întărească propria securitate, mai ales că tensiunile din regiune nu dau semne că vor înceta să se agraveze. În calitate de aliaţi şi europeni, înţelegem situaţia voastră şi vă transmitem că puteţi conta pe sprijinul nostru. Aşa cum a spus săptămâna trecută preşedintele Emmanuel Macron vom continua politica de protejare a aliaţilor noştri. În acelaşi spirit, el a indicat disponibilitatea, în cadrul NATO, de a ne angaja în noi misiuni de tip IFP, în special în România, dacă acest lucru va fi decis de către alianţa militară nord-atlantică. O misiune de experţi din ministerul apărării de la Paris se află acum în România şi va studia condiţiile unei astfel de detaşări a militarilor francezi. (...) Astfel, mâna întinsă a preşedinţiei franceze reafirmă angajamentul nostru pentru securitatea Europei. (...) Trăim timpuri dificile şi, în acete timpuri dificile, Franţa este de partea României. Franţa îşi va asuma responsabilitatea aşa cum a făcut mereu şi nu-şi va abandona aliaţii şi prietenii", a spus Parly.

Cu alte cuvinte, Franţa ne-a întins mâna şi îşi va asuma responsabilităţi, dar rămâne de văzut ce va face în continuare şi partea română.

Rămâne de văzut dacă asperităţile contractuale dintre cele două părţi vor fi rezolvate, deoarece a trecut o lună de când premierul Nicolae Ciucă a spus la o întâlnire informală cu reprezentanţii mass-media că documentul respectiv va fi semnat în curând, fără nicio rectificare de preţ. Din informaţiile noastre, negocierile s-ar fi împotmolit tocmai cu privire la preţul achiziţiei pe care partea franceză l-ar fi dorit modificat în sus, în urma întârzierii cu aproape trei ani a semnării contractului.

Contractul cu Naval Group pentru construirea celor patru corvete multifuncţionale destinate Forţelor Navale Române şi pentru mentenanţa acestora şi a fregatelor pe care le avem a fost atribuit consorţiului francez în parteneriat cu Şantierul Naval Constanţa încă din 3 iulie 2019, de pe vremea când ministru al apărării era social-democratul Beniamin Leş. Preţul cu care Naval Group a câştigat procedura de achiziţie este de 1,2 miliarde euro, fără TVA, dar este greu de crezut că acesta va fi menţinut prin prisma majorării preţurilor din energie, problemele privind lanţurile de aprovizionare cu materii prime şi materiale din statele terţe, precum şi cele privind microcipurile şi alte sisteme bazate pe microelectronică, care au dus la creşteri de preţuri atât pentru producătorii de tehnică şi echipamente militare, cât şi pentru beneficiarii finali.

Menţionăm că atribuirea contractului a fost contestată în diferite instanţe de reprezentanţii competitorilor de la compania olandeză Damen, iar majoritatea dosarelor respective au sentinţe în favoarea deciziei de atribuire luată de MApN.