Controverse aprinse pe amânarea ratelor bancare, în plină pandemie

Ordonanţa de Urgenţă prin care a fost aprobată amânarea ratelor bancare pentru persoanele fizice şi juridice a născut controverse aprinse, în plină pandemie de coronavirus. Cei mai mulţi acuză faptul că forma aprobată de Executiv diferă foarte mult faţă de ceea ce autorităţile anunţaseră înainte.

Respectiv, dacă ministrul Finanţelor Publice Florin Cîţu a declarat, săptămâna trecută, că măsura de amânare cu până la nouă luni a ratelor bancare va putea fi accesată de toţi cei care vor solicita acest lucru, după şedinţa de Guvern de joi seara, oficialul a anunţat că doar cei fără restanţe la plată şi afectaţi în mod direct sau indirect de criza COVID 19 vor beneficia de aplicarea acestei măsuri. Mai mult decât atât, şeful de la Finanţe a menţionat că dobânda aferentă sumelor amânate la plată va fi capitalizată şi achitată ulterior de debitori.

Aceste amănunte esenţiale i-au făcut pe împrumutaţi să reacţioneze fără întârziere, clienţii bancari declarându-se mai umiliţi ca niciodată.

Această ordonanţă este unică în Europa, a precizat Florin Cîţu, vineri, motivând că "ea se referă la toţi debitorii - persoane fizice şi persoane juridice": "Nu am făcut discriminare. În plus, se aplică suspendarea pentru o perioadă de până la nouă luni, în condiţiile în care sunt ţări care o fac pentru o lună sau pentru trei luni". Potrivit şefului de la Finanţe, normele de aplicare vor intra în şedinţa de Guvern astăzi sau, cel mai târziu, joi. "Dacă este nevoie, vom prelungi perioada pentru cererile de suspendare şi după perioada stării de urgenţă", a subliniat reprezentantul MFP, adăugând că băncile vor avea pierderi în urma aplicării acestei măsuri: "Comisioanele băncilor sunt susţinute de sistemul bancar, iar faptul că ratele sunt suspendate pe această perioadă, înseamnă că băncile trebuie să se împrumute cu dobândă, iar acea dobândă este susţinută tot de instituţiile de credit".

• Alexandra Burada: "Cei dublu afectaţi se vor regăsi excluşi fie şi pentru o zi de întârziere raportată la plata ratei de credit"

Limitările introduse în Ordonanţă vor restricţiona semnificativ accesul la prevederile acesteia, este de părere avocatul Alexandra Burada, care ne-a declarat: "Potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă privind amânarea ratelor de credit, aceasta ar urma să se aplice atât persoanelor fizice, cât şi celor juridice, cu anumite limitări. În opinia mea, limitările introduse în aceasta vor restricţiona semnificativ accesul la prevederile ei. Primul criteriu de limitare este referitor la inexistenţa unei restanţe la data declarării situaţiei de urgenţă. Prin introducerea acestei condiţii, practic, cei care întâmpinau deja dificultăţi la plată din cauza majorării cursului valutar sau chiar al ratei de dobândă nu vor putea accesa această prevedere, deşi este foarte probabil că şi majoritatea acestei categorii să fie afectată «direct sau indirect» de criza COVID. Cu alte cuvinte, cei dublu afectaţi se vor regăsi excluşi fie şi pentru o zi de întârziere raportată la plata ratei de credit.

Pentru aceştia, situaţia de impreviziune contractuală este dublată de o situaţie de forţă majoră. De aceea devine esenţială adoptarea cât mai urgent a modificării Legii 77/2016 (n.r. Legea Dării în Plată)".

O a două limitare va veni din definirea, prin Normele de aplicare a sintagmei "direct sau indirect", prevederea din ordonanţă nefiind foarte clară, ne-a transmis Alexandra Burada, adăugând: "Mi se pare evident că persoanele fizice în şomaj tehnic sau IMM-urile al căror obiect de activitate este menţionat în OUG-urile anterioare vor fi incluse, însă aceasta reprezintă, totuşi, o mică parte din cei afectaţi direct sau indirect de criza COVID.

Ne vom putea pronunţa asupra aspectelor tehnice odată cu publicarea normelor de aplicare, la care sper că şi asociaţiile de protecţie a consumatorilor vor fi identificate să participle".

Avocatul este de părere că, printre chestiunile ce trebuie lămurite se numără şi modalitatea de reluarea a plăţilor (capitalizarea dobânzii fiind o metodă care ridică semne de întrebare, deoarece dobânda astfel introdusă în sold va genera o altă dobândă, deci un cost suplimentar). Termenele prevăzute pentru aprobare, respectiv 30 de zile, sunt destul de mari, subliniază specialistul, menţionând că, practic, ordonanţa instituie reguli cu valoare de principiu, urmând ca detaliile clare şi exacte să fie stabilite prin Norme.

Alexandra Burada a conchis: "Vreau să reamintesc că, în acest context, debitorii care se aflau la data instaurării stării de urgenţă într-o stare de dificultate financiară majoră, reprezintă cea mai neglijată categorie în acest context de criză. Astfel, cei a căror scadenţă anticipată a fost declarată şi cei în executare silită nu beneficiază de absolut niciun ajutor, dimpotrivă, toate măsurile luate în domeniul justiţiei sunt în sensul presiunii asupra începerii şi continuării executărilor silite. Trist!"

• Asociaţiile de consumatori: "Ordonanţa de urgenţă sprijină mai degrabă sistemul financiar-bancar decât pe împrumutaţi"

Asociaţiile de consumatori şi avocaţii specializaţi în protecţia drepturilor consumatorilor dezaprobă cu fermitate forma în care a fost a fost aprobată această măsutră, potrivit unui comunicat comun semnat de reprezentanţii Asociaţiei Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF) şi cei ai Asociaţiei CREDERE, precum şi de avocaţii Alexandra Burada şi Gheorghe Piperea. Documentul citat arată că măsurile luate de guvern nu sprijină în mod real debitorii, acordă beneficii substanţiale băncilor şi instituţiilor financiare nebancare şi sunt chiar mai dezavantajoase decât unele dintre soluţiile propuse din proprie iniţiativă de anumiţi finanţatori. În opinia semnatarilor comunicatului de presă, ordonanţa de urgenţă sprijină mai degrabă sistemul financiar-bancar, în loc să îi ajute, aşa cum ar fi fost normal, mai mult pe împrumutaţi, asigurând un climat vădit de dezechilibru într-un context economic şi aşa extrem de dificil, reflectat în principal de următoarele aspecte:

"1. Împrumutaţii care înregistrează întârzieri la plata ratelor, anterior declarării stării de urgenţă în contextul pandemiei de coronavirus, nu sunt eligibili pentru a obţine suspendarea ratelor. Aşadar, un debitor care nu făcea faţă ratei lunare într-un context economic normal, trebuie, în viziunea Guvernului, să fie capabil să îşi achite rata lunară într-un context economic extrem de dificil, caracterizat prin pierderea locului de muncă şi/sau intrarea în şomaj tehnic. Pe cale de consecinţă, Guvernul nu permite redresarea debitorului într-un context de criză, ci îl ajută indirect să ajungă în faza de executare silită, cu toate consecinţele dramatice care derivă asupra familiei debitorului.

2. Executările silite şi recuperările de creanţe, cu uriaşele probleme şi abuzuri semnalate de consumatori, continuă. Reţinerea unei părţi însemnate din venitul debitorului (poprirea), respectiv vânzarea la licitaţie publică a bunurilor acestuia, chiar şi la preţuri ridicol de mici sunt în continuare permise, ordonanţa de urgenţă ignorând solicitările asociaţiilor consumatorilor utilizatori de servicii financiare în legătură cu suspendarea temporară a procedurilor de recuperare de creanţe, respectiv de executare silită;

3. Guvernul generează împovărarea debitorilor prin capitalizarea dobânzilor din perioada suspendării plăţii ratelor, în interesul sistemului financiar-bancar, fapt nepermis de legislaţia în vigoare. Aşadar, pe perioada de suspendare, dobânda aferentă ratelor respective va fi introdusă în soldul rămas de rambursat, asupra noului sold (semnificativ mai mare, în unele cazuri) urmând a se aplica dobânda contractuală. Pe înţelesul tuturor, băncile şi instituţiile financiar-nebancare vor aplica dobândă la dobândă. Mai mult, statul român, prin Ministerul Finanţelor Publice, cu bani de la bugetul de stat, alimentat de contribuabili, garantează dobânda capitalizată aferentă creditelor ipotecare în proporţie de 100% pentru sistemul financiar-bancar. Aşadar, consumatorul din România (în calitate de împrumutat şi contribuabil) este văduvit direct şi indirect de anumite sume de bani, în beneficiul sistemului financiar-bancar. De menţionat că, în cazul altor acte normative recente ale Guvernului de susţinere a unor segmente ale mediului de afaceri, amânarea plăţii chiriilor şi a utilităţilor nu a fost însoţită de majorarea ulterioară a acestora;

4. Chiar şi pentru cei care pot şi vor opta pentru accesarea acestei scheme, decizia de suspendare a ratelor rămâne la latitudinea băncii sau a instituţiei financiare nebancare. Aceasta va analiza cererea debitorului şi o va aproba în condiţiile unor norme emise în termen de 15 zile de către Ministerul Finanţelor Publice. Cel mai probabil, şi aceste norme vor fi adoptate de Ministerul Finanţelor Publice la fel cum a fost adoptată şi ordonanţa de urgenţă - împreună cu Banca Naţională a României şi cu industria bancară, fără participarea reprezentanţilor consumatorilor;

5. Măsurile anunţate de către Guvern sunt mai dezavantajoase pentru consumatori în comparaţie cu cele anunţate anterior, din proprie iniţiativa, de unii finanţatori . Este foarte probabil ca, în urma adoptării ordonanţei de urgenţă, aceştia să renunţe la soluţiile propuse anterior şi să aplice dispoziţiile ordonanţei de urgenţă;

6. Este neclar dacă implementarea măsurilor anunţate de către Guvern se va face prin act adiţional sau direct în temeiul legii, fiind extrem de important ca într-un asemenea context băncile şi instituţiile financiare nebancare să nu profite de vulnerabilitatea consumatorului pentru a opera şi alte modificări contractuale, astfel cum s-a întâmplat în trecut în numeroase ocazii, în detrimentul consumatorilor".

Din păcate, ascunzându-se în spatele secretului bancar şi a GDPR, finanţatorii refuză să permită asociaţiilor consumatorilor utilizatori de servicii financiar-bancare să îşi reprezinte membrii, fără existenţa unei procuri autentificate, chiar şi în cazul în care aceştia solicită în mod expres să beneficieze de asistenţa asociaţiilor de consumatori sau să fie reprezentaţi de acestea, au mai transmis sursele citate.

Acestea solicită Guvernului să procedeze de urgenţă la revederea prevederilor actului normativ, urmată de modificarea substanţială a acestuia, cu participarea activă în procesul decizional a asociaţiilor de consumatori, pentru a asigura un echilibru de opinie şi de legiferare absolut obligatoriu la nivelul unui stat membru al Uniunii Europene: "Facem precizarea că, până la acest moment, asociaţiile de consumatori au fost cu desăvârşire ignorate, în ciuda faptului că au fost printre primele care au venit cu propuneri şi solicitări în acest sens, la discuţii participând, conform declaraţiilor publice exclusiv reprezentanţii sistemului bancar şi ai Băncii Naţionale a României".

• Ramona Ioana Bruynseels: "Nu este corect ca oamenii să plătească dobândă la dobândă"

RE:START România solicită băncilor renunţarea la dobânzile aferente celor nouă luni de amânare a plăţii ratelor, iar plăţile restante să fie făcute eşalonat, la doi ani de la încheierea perioadei. "Nu este corect ca oamenii să plătească dobândă la dobândă. După cele nouă luni, pentru creditele pe 3-5 ani să redesenaţi un grafic, cu încărcare graduală, în special în a doua parte a perioadei (plăţile restante să fie eşalonate după 24 de luni, pentru a crea spaţiu şi confort în revenire)", subliniază Ramona Ioana Bruynseels, şeful RE:STRAT România.

În contextul crizei provocate de virusul COVID 19, Ramona Ioana Bruynseels le cere reprezentanţilor sistemului bancar şi finanţarea cu dobânzi mici/subvenţionate/garantate de stat a firmelor care produc echipamente, aparatură medicală şi materiale necesare combaterii epidemiei, precum şi a celor care folosesc tehnica 3D pentru astfel de echipamente.

Preşedintele RE:START România consideră că IMM-urile şi întreprinderile mici din toate sectoarele economice "trebuie susţinute printr-un program special (poate fi un mix de datorie bancară şi de finanţare nerambursabilă, trasă dintr-un program european de urgenţă)".

Domnia sa mai solicită:

"- implementarea rapidă a programelor de refinanţare, la dobânzi mici şi scadente mai lungi, susţinute de băncile de stat şi alte bănci aderente;

- trebuie stabilite două tipuri principale de finanţări:

1) o limită pentru capital de lucru, acordat urgent, în principal pe bază de istoric înainte/după criza COVID 19;

2) o limită pentru investiţii, pentru a menţine job-urile şi pentru a menţine competitivitate, inclusiv expansiune; harta Economică se redesenează, global, apar multe oportunităţi, companiile româneşti trebuie să încerce să supravieţuiască şi să identifice parteneri noi/pieţe noi;

- credite de refinanţare cu condiţii preferenţiale - program temporar, într-un context excepţional, nefavorabil;

- pe perioada de criză, dobânzile la creditele ipotecare şi de nevoi personale pentru servicii medicale, procurare medicamente şi bunuri de strictă necesitate, acordate în această perioadă, sa fie plafonate la dobânda de politică monetară a BNR, plus 1-2 puncte procentuale, cu garanţii de la FNGCIMM ori cu dobândă subvenţionată de stat;

- o măsură similară se poate propune şi pentru finanţarea micilor fermieri şi producători agricoli ori de produse alimentare tradiţionale, locale".

Ramona Ioana Bruynseels subliniază că Banca Centrală a creat tot cadrul necesar pentru a susţine cele de mai sus.

• Suciu, BNR: "Dacă băncile nu înţeleg că lucrurile se schimbă în economie într-un ritm alert şi într-o direcţie complet necunoscută, riscă să rămână cu cât mai puţini clienţi"

Dacă băncile nu înţeleg că lucrurile se schimbă în economie într-un ritm alert şi într-o direcţie complet necunoscută, riscă să rămână cu cât mai puţini clienţi, este de părere Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale a României (BNR). Acesta se aşteaptă la deschiderea unor renegocieri ale contractelor de credit între bănci şi clienţi, "dacă lucrurile nu revin într-un culoar de creştere acceptabil".

Dan Suciu a precizat, într-o emisiune televizată: "Sunt absolut convins că se va deschide un culoar de renegociere, dacă lucrurile nu revin la normal, dacă lucrurile nu revin într-un culoar de creştere acceptabil, pentru că e greu de crezut că actualul ansamblu economic, aşa cum s-a constituit el, va reveni netulburat la dimensiunea actuală. Aşa că mă aştept să existe disponibilităţi masive de discuţie între clienţi şi bănci, dar, repet, vorbim pe baza unui contract bilateral, între două părţi care au angajat acest contract. Intervenţia statului (...) într-un contract bilateral ridică ceva semne de întrebare. Sigur, în condiţiile speciale în care vorbim, poate că ridică mai multe semne de întrebare o neintervenţie de acest gen a autorităţii publice. Dar e o situaţie cu totul specială în acest moment".

Purtătorul de cuvânt al BNR a făcut referire la posibilitatea de amânare a plăţii ratelor, subliniind, conform Agerptres: "În primul rând, trebuie să remarcăm faptul că orice vom plăti, vom plăti în decursul unei perioade lungi de timp, din câte înţeleg, pentru că trebuie să vedem şi normele de aplicare ale Ministerului de Finanţe. Dar, dacă acest lucru se va întâmpla în, să spunem, decursul a cinci ani, asta va însemna că se împarte toată chestiunea aceasta la 60 de rate. Cred că suma va fi redusă într-un fel, pentru că împărţirea la 60 de rate inevitabil duce la reducerea acestei sume. Dar rămâne să vedem normele de aplicare aici, pentru că îmi e greu să spun cum va considera Ministerul de Finanţe că se va face acest calcul".

Potrivit lui Dan Suciu, BNR are consultări permanente cu Ministerul Finanţelor Publice, pentru că instituţia este interesată să existe suficientă lichiditate în piaţă şi să aibă acces la surse de finanţare ca să plătească ajutoarele şi contribuţiile pe care s-a angajat să le achite în această perioadă.

• Oamenii de afaceri: "Ordonanţa de amânare a ratelor nu este suficientă"

În opinia lui Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), era normal ca Guvernul să vină cu o măsură cum este cea care amână plata ratelor bancare, dar aceasta trebuie însoţită şi de altă măsuri economice. Domnul Pârvan ne-a explicat: "Dacă nu facem nimic pe partea economică, şi deocamdată nu se face decât la nivel declarativ, ajutorul nu se va simţi. Nu avem proceduri, avem doar povestiri despre ce şi cum vrem să facem. Textul ordonanţei este neinteligibil. Deci este o prioritate să amâni ratele, dar dacă nu dăm unele măsuri econonimce, degeaba facem asta. Toate ţările anunţă sume destinate anumitor programe, la noi nu. La noi totul este o necunoscută pentru mediul de afaceri.

În concluzie, este bună această ordonanţă, dar dacă nu se face şi ceva pe partea economică, atunci nici de la anul debitorii nu vor putea să plătească, pentru că nu vor mai avea nici locuri de muncă, dar bani de unde să-şi achite ratele".

Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţionale pentru Întreprinderi Mici şi mIjlocii din România (CNIPMMR), consideră că suspendarea ratelor pentru IMM-uri şi persoane fizice are atât părţi bune, cât şi părţi mai puţin bune: "Partea bună este acea de suspendare, cea mai puţin bună este că dobânda nu este suspendată, ci ea se adaugă la creditul existent, urmând ca după redeschiderea plăţilor să plăteşti rata la credit, dobânda şi încă o fracţie a dobânzii aferentă ratelor suspendate. Nu credem că este corect faţă de cetăţeni şi de IMM-uri, din mai multe puncte de vedere - când societatea va ieşi din criză nu va ieşi întărită, ci slăbită. Nu trebuie să ne aşteptăm ca după această perioadă cetăţenii şi IMM-urile să poată plăti mai mulţi bani la credit decât înainte. Vom asista la foarte multe falimente personale şi falimente de firme. Statul ar fi trebuit să amâne, poate pe o perioadă mai scurtă de timp, atât ratele, cât şi dobânzile. Dacă vorbim despre măsuri care într-adevăr să ajute, atuci trebuie vorbit pe de-a-ntregul, nu pe jumătate".

Într-o postare pe pagina sa de Facebook, senatorul PSD Daniel Cătălin Zamfir a anunţat că social-democraţii intenţionază să amendeză textul ordonanţei amânării ratelor cu următoarele amendamente:

- Cele nouă luni, cât se suspendă ratele, se adaugă la sfârşitul perioadei de creditare fără dobânzi, taxe sau comisioane în plus;

- Se suspendă orice procedură de executare silită pe perioada îngheţării ratelor;

- Prevederile legii se aplică tuturor debitorilor, persoane fizice şi companii, afectaţi de criza actuală.