CORINA CREŢU CONFIRMĂ: Zero absorbţie fonduri europene din exerciţiul bugetar 2014-2020

Actualizare 20:40 Replica Corinei Creţu dată ministrului Ghinea: "Aţi publicat documente ale CE care arată avasurile ce se acordă la fiecare început al unui exerciţiu bugetar"

Comisarul european Corina Creţu i-a răspuns lui Cristian Ghinea, într-un comentariu la postarea acestuia de pe Facebook, susţinând că ministrul a dat publicităţii documente ale Comisiei Europene (CE) care arată avansurile către statele membre, "avansuri care se acordă la fiecare început al unui exerciţiu bugetar".

Redăm, mai jos, integral, răspunsul comisarului Corina Creţu:

"Stimate domnule ministru,

Doresc să fac câteva precizări. De la instalarea dvs în funcţie, ne-am întâlnit de câteva ori şi am apreciat preocuparea dvs, asigurându-vă de întreg sprijinul meu şi al serviciilor mele. Ştiţi bine că în ultimul an am restructurat complet Unitatea pentru România, unde am transferat cei mai buni specialişti din DG Regio, având peste 60 de întâlniri cu autorităţile române.

Cred că rata de absorbţie pentru 2007-2014, care a ajuns la peste 85 la sută, se datorează acestor eforturi comune, ale autorităţilor române şi ale Comisiei.

Încă din timpul Guvernului Ponta, am subliniat că anul 2016 este crucial pentru politica regională, pentru că - pe lângă încheierea cu succes a vechiului ciclu financiar - este nevoie să demarăm implementarea noilor proiecte, pentru a maximiza impactul acestei şanse istorice pe are o avem prin fondurile europene. Am căzut de acord că sunt întârzieri, că nu există suficiente proiecte mature, am vorbit despre situaţia dramatică mai ales din domeniul deşeurilor şi infrastructurii. Am apreciat împreună că trebuie demarate urgent cele 3 spitale regionale, dar pentru acest lucru încă aşteptăm harta nevoilor sanitare..

Cifrele prezentate de mine se referă la Fondurile de care mă ocup, Fondul de Dezvoltare şi Fondul de Coeziune.

Absorbţie, în concepţia Comisiei, înseamnă facturi plătite pentru lucrări efectuate. Dumneavoastră daţi publicităţii documente ale Comisiei care arată avansurile către Statele Membre, avansuri care se acordă la fiecare început al unui exerciţiu bugetar.

Va asigur că tot ce îmi doresc este ca România să nu piardă bani, să nu fim nevoiţi să suspendăm fonduri - condiţionalităţile ex ante au ca termen decembrie 2016, de pildă.

Ar fi foarte simplu pentru mine să stau deoparte, dar aşa cum analizăm situaţia în toate Statele Membre, o fac şi pentru România.

Îmi pare sincer rău că nu credeţi cu adevărat că aveţi şi veţi avea întotdeauna în mine un partener, deşi am răspuns absolut tuturor solicitărilor venite din partea autorităţilor române (fazări, proiecte retrospective, etc.). Vă doresc numai bine şi sper să reuşim împreună să contribuim la dezvoltarea ţării şi îmbunătăţirea vieţii oamenilor."

(S.A.)

----------

Actualizare 15:35 Ministrul Ghinea: "Rata de absorbţie e 0,18%, nu 0%"

Cristian Ghinea, ministrul Fondurilor Europene, a scris astăzi, pe Facebook, că rata de absorbţie pentru ţara noastră, în exerciţiul financiar 2014-2020, este 0,18% şi nu zero, aşa cum a afirmat, ieri, comisarul european Corina Creţu.

"Facebook-ul doamnei Corina Creţu spune că (rata de absorbţie, n.r.) este zero, dar ne felicită pentru dialogul constructiv şi eforturile comune (care chiar există cu serviciile tehnice ale Comisiei, le confirm). Păcat că Facebook-ul doamnei Creţu selectează preferenţial cifre", a scris Cristian Ghinea, pe reţeaua de socializare.

Ministrul a invocat cifre trimise de Comisia Europeană în raportul către Parlamentul European şi Consiliul UE, din care reiese că rata de absorbţie a ţării noastre la 31 mai este de 0,18%, iar media europeană este de 1,7%, Bulgaria având 0,07%, Cipru 0,23%, Spania 1,87%, Ungaria 0%, Italia 0,39%, Polonia 0,87%.

''Din mai până azi au mai fost trimise aplicaţii de plată. (...) Mă aştept ca Facebook-ul doamnei Creţu să exprime îngrijorări similare şi pentru celelalte ţări din tabel. Serios vorbind acum, repet ce am tot declarat: în toată UE rata de absorbţie este acum 1,7%. Rata de absorbţie 2014 - 2020 este un indicator nerelevant acum, la începutul exerciţiului bugetar, înainte de a fi desemnat sistemul de management în întreg. (...) Asta nu scuză faptul că Guvernul Ponta nu a mişcat pe subiect, România stă mai prost decât media europeană, dar recuperăm - Facebook-ul doamnei Creţu nu s-a îngrijorat pe subiect la timpul potrivit", a adăugat ministrul.

Ghinea a mai afirmat că atunci când cele mai multe ţări au o rată a absorbţiei în jur de 1%, ''relevant e să vorbim despre lansări şi despre pregătirea de proiecte''.

''Cât despre absorbţia din închiderea Programelor 2007 - 2013: 2 miliarde de euro intraţi în ţară sub acest guvern până acum, 3,6 miliarde estimate pentru tot anul 2016 (conform celebrului memorandum adoptat săptămâna trecută).

Îngrijorător?'', a încheiat, ironic, ministrul.

(S.A.)

-----------

România are, până în momentul de faţă, o rată de absorbţie de 0% a fondurilor europene din exerciţiul bugetar 2014-2020, a declarat, ieri, Comisarul European pentru politică regională, social-democrata Corina Creţu. Domnia sa susţine că autorităţile noastre din România depun eforturi susţinute pentru rezolvarea situaţiei, În condiţiile în care actualul comisar pentru politică regională şi-a exprimat îngrijorarea pentru startul lent în implementarea proiectelor.

Corina Creţu a precizat pe o reţea de socializare: "În actuala perioadă de programare, mai mult de 100 de miliarde de euro sunt alocate dezvoltării urbane prin fondurile structurale şi de investiţii europene. Astfel, pentru prima dată, 15 miliarde de euro vor fi gestionate direct de către oraşele europene.

România primeşte a 3-a alocare ca mărime, după Polonia şi Italia, pentru dezvoltare urbană durabilă, Guvernul României hotărând că 20% din totalul fondurilor europene alocate în actuala perioadă de programare să fie administrate direct de către aleşii locali. Mai exact, 39 de oraşe - reşedinţe de judeţ - vor gestiona direct o mare parte a fondurilor UE pentru o dezvoltare urbană sustenabilă, având un rol major în implementarea politicii de coeziune.

Îmi doresc ca până la finalul mandatului meu să văd că oraşele din România au profitat din plin de oportunitatea ce li se oferă prin fondurile europene pe care le au la dispoziţie în actuala perioadă de programare.

În acest scop, împreună cu DG Regio vom organiza la Bucureşti, la începutul lunii octombrie, un eveniment special dedicat promovării tuturor acestor oportunităţi la care vor fi invitaţi atât primarii celor 39 de oraşe din România cât şi primari ai altor capitale europene".

Una dintre priorităţile mandatului Corinei Creţu, în calitate de Comisar European pentru Politică Regională, este Iniţiativa privind regiunile mai puţin dezvoltate. Obiectivul acesteia este acela de a susţine regiunile mai puţin dezvoltate să ajungă la nivelul celorlalte, analizând factorii care împiedică creşterea economică în zonele respective şi oferind recomandări şi asistenţă pentru exploatarea potenţialului de creştere existent. Cu alte cuvinte, regiunile mai puţin dezvoltate vor fi ajutate să identifice obstacolele care stau în calea dezvoltării economice durabile, a infrastructurii şi inovării şi apoi să găsească cele mai bune soluţii pentru a maximiza impactul investiţiilor europene.

România şi Polonia sunt primele state membre unde au fost implementate proiecte-pilot în cadrul acestei iniţiative, în câte două regiuni din fiecare ţară, respectiv Nord-Vest - Nord-Est(România) şi Swietokrzyskie - Podkarpackie(Polonia).

Doamna Creţu a menţionat: "În România, am lansat personal această iniţiativa la începutul lunii martie 2016, împreună cu viceprim-ministrul Vasile Dîncu. În colaborare cu serviciile mele şi cu sprijinul Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene, agenţiile de dezvoltare din cele două regiuni selectate pentru faza pilot au pregătit deja planuri de acţiune pentru măsurile care ar urma să fie implementate în următorii doi ani. Eforturile noastre se vor concentra pe crearea unor conexiuni reale între cercetare, inovare şi mediul de afaceri, ca element fundamental pentru creşterea productivităţii, locuri de muncă durabile şi coeziune socială. Un alt element esenţial al acestei iniţiative este implicarea activă a tuturor actorilor regionali: şcoli şi universităţi, organizaţii de ocupare a forţei de muncă şi sindicate, IMM-uri, investitori, administraţii naţionale şi regionale, ONG-uri.

La sfârşitul lunii septembrie, voi merge la Iaşi, pentru a discuta cu autorităţile responsabile despre situaţia actuală din Regiunea de Dezvoltare Nord - Est şi despre paşii concreţi care urmează a fi făcuţi în interiorul acestui proiect pilot. Ştiu că există o bună colaborare în acest sens între ministerele de resort şi autorităţile de management din România, şi îmi doresc să facem tot ce se poate pentru a ajuta această regiune să se dezvolte".

În perioada 2007-2013, prin politică de coeziune, României i-au fost alocate în total 22,4 miliarde de euro din care s-au absorbit până acum peste 85,8% (Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european şi Fondul de coeziune).

În ceea ce priveşte Programul Operaţional Regional (POR), pentru perioada 2007-2013, rata de absorbţie la data de 27 iulie era de 92,36% incluzând prefinanţarea şi plăţile în curs (efectuate, însă nedecontate încă de către Comisia Europeană), dintr-o contribuţie totală a UE de 3.966 miliarde de euro prin Fondul european de dezvoltare regională.

În luna aprilie, Aura Răducu şi-a depus demisia din funcţia de ministru al Fondurilor Europene, la solicitarea premierului Dacian Cioloş.

În această vară, actualul ministru al Fondurilor Europene, tehnocratul Cristian Ghinea, l-a criticat dur pe deputatul Sebastian Ghiţă şi pe fostul premier Victor Ponta, cel care a nominalizat-o pe Corina Creţu pentru funcţia de comisar european.

Parlamentari PSD, printre care Ana Birchall, şeful Comisiei de afaceri europene din Camera Deputaţilor, Eugen Teodorovici, fost ministru al fondurilor UE, Sebastian Ghiţă (deputat independent afiliat grupului PSD), i-au reproşat lui Cristian Ghinea faptul că România are absorbţie zero la noile fonduri structurale şi de coeziune.