Creditele neperformante din bilanţurile băncilor italiene au scăzut în septembrie la cel mai redus nivel din ultimii şase ani, arată datele publicate vineri de Banca Centrală a Italiei, transmite Reuters.
Împrumuturile nerambursate au scăzut cu 22,7% în septembrie, după un declin de 20,8% în august, datorită tranzacţiilor de securitizare a creditelor neperformante, se arată în raportul lunar al Băncii Italiei.
Înaintea deprecierilor de active din septembrie, creditele neperformante din bilanţurile băncilor italiene totalizau 122,5 miliarde de euro, faţă de 126,3 miliarde de euro în august. Ele au depăşit 200 miliarde de euro la începutul lui 2017.
La sfârşitul anului trecut, băncile din Italia aveau credite neperformante de 187 miliarde de euro, peste un sfert din totalul înregistrat în zona euro, dar în scădere faţă de 248 de miliarde de euro, la sfârşitul lui 2016, conform Agerpres.
Reducerea creditelor neperformante este una dintre priorităţile Băncii Centrale Europene, dar nivelul lor rămâne semnificativ mai ridicat decât în SUA. Pentru a evita declanşarea unei noi crize, Banca Centrală Europeană pune presiune asupra instituţiilor financiare pentru a-şi curăţa bilanţurile de creditele neperformante moştenite în timpul recesiunii.
Cel mai ridicat nivel al creditelor neperformante (evaluate la 721 de miliarde de euro) se înregistrează în Italia, Grecia, Cipru şi Portugalia.
Economiştii avertizează că din cauza NPL este din ce în ce mai greu pentru bănci să împrumute bani, ceea ce le afectează câştigurile. Autorităţile europene încearcă să forţeze creditorii să vândă sau să deprecieze creditele neperformante, dar nu s-au pus de acord care este cea mai bună metodă, unii investitori fiind dezamăgiţi de lipsa progreselor în acest domeniu.
NPL afectează bilanţurile băncilor şi limitează creditarea, o problemă pentru BCE, deoarece creditarea anemică va contracara stimulentele pe care banca vrea să le ofere prin dobânzile reduse. Problema băncilor este că nu există o piaţă reală pentru creditele neperformante, astfel că vânzarea acestor credite le-ar provoca pierderi semnificative şi le-ar obliga să strângă capital, o opţiune costisitoare având în vedere preţul scăzut al acţiunilor băncilor.