Creditele verzi pentru companiile nefinanciare au crescut cu 93% în 2024

Creditele verzi pentru companiile nefinanciare au crescut cu 93% în 2024 faţă de septembrie 2023, adică 2,9% din expunerea bancară faţă de firme, transmite Agerpres.

Creditele verzi reprezintă 4,3% din fluxul anual de credite către companiile nefinanciare, iar 54% din acestea sunt destinate clădirilor verzi, conform raportului BNR privind riscurile climatice în sectorul bancar din România.

Creditele verzi pentru companii sunt destinate în principal sectorului imobiliar (50%), urmat de utilităţi (18%) şi industria prelucrătoare (10%). În sectorul populaţiei, creditele verzi au crescut cu 50% faţă de 2023, ajungând la aproximativ 10 miliarde de lei, reprezentând 5,7% din portofoliul bancar de credite.

Valoarea emisiunilor de obligaţiuni verzi la nivel mondial a crescut cu 6,5% la sfârşitul lunii noiembrie 2024 faţă de 2023, dar rămâne sub maximul istoric din 2021. În România, Guvernul a emis şapte obligaţiuni verzi în 2024, cu o valoare totală de 8,1 miliarde de euro. De asemenea, ţara noastră a atins un nivel de 41% din emisiile din 1990 în 2022, cea mai mică valoare din ultimii 24 de ani, contribuind la ţinta de reducere de cel puţin 55% a emisiilor asumate prin Acordul de la Paris. Aceste investiţii susţin obiectivul de neutralitate climatică până în 2050, având în vedere ritmul lent de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Ţara noastră se află la un nivel favorabil comparativ cu statele din regiune în ceea ce priveşte productivitatea utilizării carbonului şi intensitatea carbonului bazată pe producţie, înregistrând evoluţii pozitive în decarbonarea economiei. Productivitatea carbonului în România este de 8,41 dolari/kg de CO2 emis, comparativ cu media regională de 5,3 dolari/kg. De asemenea, energia din surse regenerabile în România depăşeşte media regională şi a Uniunii Europene, însă diferenţa s-a redus semnificativ în ultimii patru ani. Energia hidroelectrică rămâne cea mai importantă sursă de energie regenerabilă, dar este afectată de evenimente climatice extreme, cum ar fi secetele, tot mai frecvente.

În ceea ce priveşte comerţul cu bunuri tehnologice pentru controlul poluării şi gestionarea resurselor, esenţiale pentru tranziţia către o economie verde, România se află sub media regiunii. Atât comerţul total, cât şi balanţa comercială au avut evoluţii negative în perioada 2022-2023, în contrast cu Ungaria şi Cehia, care au înregistrat creşteri semnificative. În 2023, cele mai mari sectoare de activitate în funcţie de consumul de energie sunt industria şi transporturile. Exporturile de combustibili fosili ca procent din totalul exporturilor au scăzut în România şi în restul ţărilor din regiune în 2023, după o creştere semnificativă în anul precedent.

Noua versiune actualizată a scenariilor climatice, publicată de Reţeaua pentru ecologizarea sistemului financiar (NGFS) pe 31 octombrie 2024, indică o tendinţă de diminuare a PIB-ului în România în fiecare dintre cele cinci scenarii analizate. Comparativ cu versiunea precedentă, amplitudinea deteriorării economiei este mai semnificativă, depăşind -10% în trei din cele cinci scenarii până în anul 2050.

Principalele riscuri fizice pentru România, identificate în analiza realizată, sunt inundaţiile, seceta şi temperaturile ridicate. În cazul inundaţiilor, 23 de judeţe sunt considerate cu risc mediu şi ridicat, iar companiile din sectoarele vulnerabile la acest risc au generat 12,7% din VAB şi deţin 13,2% din activele totale. Pentru secetă, 31 de judeţe prezintă risc mediu şi ridicat, iar companiile vulnerabile au contribuit cu 2,3% la VAB şi deţin 5,2% din activele totale. Temperaturile ridicate afectează 30 de judeţe, iar companiile vulnerabile la acest risc produc 10,4% din VAB şi au 9,5% din activele totale.

Anul 2023 a fost cel mai cald din istorie în România, cu o creştere a temperaturilor de 2,6 grade Celsius faţă de media istorică. În plus, România a pierdut 25,1 kilohectare de păduri în 2023, cu cele mai multe pierderi în judeţul Suceava (15%).

Gradul de pregătire la schimbările climatice al României conform indicelui ND-GAIN, dezvoltat de Universitatea Notre Dame, a înregistrat o creştere modestă în 2022 faţă de anul anterior, în timp ce indicatorul de vulnerabilitate se menţine constant. Conform instituţiilor internaţionale, nu au fost înregistrate dezastre provocate de schimbările climatice în anul 2022 în România, în linie cu metodologia folosită, însă anul 2023 a fost marcat de intensificarea fenomenelor de tip furtuni.

În anul 2023, daunele economice cauzate de dezastre naturale în statele Uniunii Europene au totalizat 43,9 miliarde de euro, majoritatea fiind rezultatul inundaţiilor. România a înregistrat pierderi economice de 19,6 miliarde de euro între 1980 şi 2023, cu o valoare de 82.000 de euro pe kilometru pătrat, sub media europeană de 193.000 de euro/km pătrat, iar doar 1% din aceste pierderi au fost acoperite prin asigurări.

Companiile nefinanciare cu un impact semnificativ asupra mediului (denumite "brown") continuă să joace un rol important în economia României. În 2023, acestea deţineau 48% din activele şi 32,6% din locurile de muncă în sectorul nefinanciar, generând 40,6% din valoarea adăugată brută. Totuşi, performanţa financiară a acestor companii s-a deteriorat în 2023, iar profitabilitatea lor rămâne sub cea a întregului sector nefinanciar.

În 2023, gradul de îndatorare al companiilor "brown" (cu impact semnificativ asupra mediului) a scăzut cu 1 punct procentual faţă de anul anterior, ajungând la 59%. Lichiditatea generală a acestor companii s-a îmbunătăţit uşor, ajungând la 110,5%, însă rămâne sub media sectorului nefinanciar (117,7%). De asemenea, termenul de recuperare a creanţelor a crescut la 113 zile, fiind cu 31 de zile mai lung decât media sectorului.

Expunerea bancară faţă de companiile "brown" a crescut cu 6,2% în perioada septembrie 2023 - septembrie 2024, ajungând la 104,5 miliarde lei, reprezentând 51,7% din totalul creditelor acordate companiilor nefinanciare. În ciuda creşterii valorii portofoliului, amprenta de carbon a acestora s-a redus uşor, de la 4,9 tone CO2/milion lei în 2021 la 4 tone/milion lei în 2022.

Rata de neperformanţă a creditelor (NPL) acordate acestor companii a fost de 3,5% în septembrie 2024, în scădere faţă de 3,7% în 2023, fiind sub media sectorului (3,8%). Totuşi, probabilitatea de nerambursare a acestor companii este cu 0,4 puncte procentuale mai mare decât media sectorului.