Crescătorii de animale, loviţi puternic de importurile ieftine

• Deficitul comercial la produsele agroalimentare a crescut cu aproape 9% pe primele cinci luni

• Cele mai mari importuri s-au înregistrat la carnea de porc

• Ţările de provenienţă a importurilor sînt Germania, Canada, Franţa, Spania

Concurenţa neloială a importurilor de carne de porc riscă să scoată de pe piaţă crescătorii autohtoni de porci din lipsa posibilităţilor de a-şi valorifica producţia.

Cantitatea de carne de porc importată s-a dublat în primele cinci luni ale anului, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, cu o situaţie similară fiind confruntat şi sectorul avicol. Importul masiv de carne de porc şi pasăre aduce prejudicii grave producătorilor autohtoni în condiţiile în care acestea intră pe piaţă cu preţuri de dumping. "La ora actuală importatorii au cel mai mult de cîştigat. Aduc cantităţi importante de carne slab calitativă la preţuri foarte mici, media variază în jurul a 1,5 euro/kg", ne-a spus Gheorghe Caruz, preşedintele Patronatului Cărnii de Porc din România (PCPR). Domnia sa consideră că Ministerul Agriculturii trebuie să ia cît mai repede o măsură în acest sens, dat fiind faptul că deja există probleme cu valorificarea efectivelor de porci autohtoni pe piaţă. Deşi PCPR a solicitat introducerea unei taxe unice de 45% pentru importurile de carne de porc, autorităţile consideră pe deplin justificată aplicarea unei taxe de 20%. "Taxa vehiculată de autorităţi ne mulţumeşte într-o oarecare măsură, faţă de nimic", ne-a spus domnul Caruz. Nivelul acesteia urmează să fie stabilit, în perioada următoare, în prezenţa reprezentanţilor minis-terului de resort, a PCPR şi Asociaţiei Române a Cărnii. Ţările de provenienţă ale importurilor de carne de porc proaspătă, refrigerată sau congelată sînt Germania, Canada, Franţa, SUA etc.

Carnea şi organele comestibile de pasăre provin din ţări precum SUA, Brazilia, Olanda, Canada şi au un preţ mediu de 0,57 de euro/kg.

Schimburile comerciale cu produse agroalimentare din primul trimestru indicau o creştere a exporturilor şi o diminuare a importurilor, în timp ce începînd cu luna aprilie situaţia s-a inversat. Astfel, importurile de produse agroalimentare au crescut, în primele cinci luni ale anului, cu 7,4% faţă de perioada similară din 2004, de la 695,6 milioane de euro la 747,3 milioane de euro, potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR). În topul principalelor produse importate, în primele cinci luni ale anului, continuă să se găsească ţigările şi tutunul - 12,3% din totalul importurilor, carnea de porc - 12,8%, citricele şi bananele - 5,9%, zahărul reprezentînd 5,4% din total importuri, în perioada menţionată. Au mai fost realizate importuri semnificative de cafea, seminţe de floarea soarelui, peşte congelat, grîu şi legume proaspete.

În ceea ce priveşte exportul de produse agroalimentare, acesta a crescut cu 3,6% faţă de perioada similară a anului 2004, de la 188,7 milioane de euro pînă la 195,5 milioane euro. Exporturile de animale deţin în continuare cea mai mare pondere, cu 18,9% din valoarea totală. Potrivit datelor furnizate de MAPDR, exporturile de porumb au reprezentat 10,4% din total, şroturile de floarea soarelui şi soia - 6,8%, cele de seminţe de floarea soarelui - 5,7%, orz şi nuci - 4,8% şi vin - 4,3%. Animalele vii (bovine) au fost exportate în principal în Croaţia, Grecia, Egipt, Germania, Egipt, Bosnia şi Herţegovina, caii în Italia şi Polonia, iar ovinele în Italia, Grecia, Bulgaria şi Ungaria. Vinurile româneşti au fost apreciate în Republica Moldova, Germania, Marea Britanie, SUA, Canada, Estonia, Danemarca, dar şi în Japonia şi Finlanda.

În aceste condiţii, balanţa comercială a ţării noastre pe primele cinci luni ale anului, în domeniul produselor agroalimentare, a înregistrat un sold negativ de 551,8 milioane euro, în creştere cu aproape 9% comparativ cu perioada similară din 2004 (506,9 milioane euro). Uniunea Europeană a rămas principalul partener în comerţul agricol al ţării, exporturile de produse agroalimentare către această destinaţie avînd o pondere valorică de 57%, iar importurile din ţările membre ale UE de 55%.