CRISTIAN PÂRVAN, PIAROM: Firmele din ţara noastră trebuie determinate să lucreze legal

• Studiu PIAROM: "Numărul contractelor de muncă a crescut cu 5,8% în 2017, faţă de 2016"

• Mihai Cioc, PIAROM: "Este necesară o reformare a sistemului de învăţământ tehnic şi profesional, care actualmente nu este corelat clar cu nevoile pieţei muncii"

• Larisa Papp, Inspecţia Muncii: "În ţara noastră sunt înregistrate 6.325.368 contracte individuale de muncă active, dintre care 5.456.410 sunt cu normă întreagă"

Firmele din ţara noastră trebuie determinate să lucreze legal, întrucât alegând să ocolească legea le creează concurenţă neloială celor care procedează corect, potrivit domnului Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM).

Domnia sa a afirmat ieri, într-o conferinţă, că o dezvoltare economică durabilă implică un număr şi o varietate cât mai mare de locuri de muncă, cu venituri cât mai mari, astfel încât angajaţii să fie mulţumiţi, iar veniturile pe care le câştigă să fie suficiente pentru un trai decent, cu menţiunea că nu trebuie neglijate nici taxele şi impozitele oferite statului, prin care acesta să asigure servicii publice de calitate.

În ţara noastră sunt înregistrate 6.325.368 contracte individuale de muncă active, dintre care 5.456.410 de contracte individuale de muncă cu normă întreagă înregistrate, arată datele, de la 31 mai 2018, ale Inspecţiei Muncii, potrivit cărora pe teritoriul ţării noastre sunt 579.784 de angajatori activi.

Larisa Papp, director în cadrul Inspecţiei Muncii, a afirmat, ieri, că aceste cifre sunt în creştere, comparativ cu anul 2017. Domnia sa a arătat că fenomenul "muncii la negru" a cunoscut o tendinţă de diminuare, care se menţine, adăugând: "După cum ştiţi, începând cu luna august 2017 s-a înăsprit legislaţia care vizeză munca nedeclarată. Până în august 2017 nu aveam o definiţie clară a ceea ce însemna muncă nedeclarată. Noi apreciem că aceste situaţii legislative au avut un impact, direct sau indirect, în ceea ce priveşte creşterea numărului de contracte individuale de muncă declarate. De asemenea, şi contractele de muncă individuale cu normă întreagă au crescut faţă de cele parţiale.

La aceeaşi conferinţă, Mihai Cioc, expert în cadrul PIAROM, a prezentat un studiu realizat de patronat, care arată evoluţia pieţei muncii din ţara noastră. Potrivit acestuia, la data de 1 octombrie 2017, existau circa 5,28 de milioane de contracte de muncă, în creştere cu aproximativ 5,8% faţă de 2016. Conform domniei sale, creşterea este spectaculoasă şi se bazează pe evoluţiile economice, pe de o parte, şi pe unele măsuri stimulative (adoptarea OUG privind plata contribuţiilor sociale pe contracte part-time, în iulie 2017, a generat transformarea unui număr mare de astfel de contracte în contracte cu normă întreagă).

Reprezentantul PIAROM a subliniat că au fost analizate în principal datele privind contractele de muncă cu normă întreagă.

Cu toate acestea, însă, România are o rată de acoperire a populaţiei active cu contracte de muncă destul de scăzută, de circa 62%, sensibil sub media europeană, dar şi din cauza unor dezechilibre regionale, a mai spus domnia sa.

• Cristian Pârvan: "PIAROM a reiterat necesitatea unei schimbări majore în comportamentul, deciziile şi în activitatea Ministerului Educaţiei"

O primă măsură, ce necesită o aplicare imediată, în scopul contracarării problemelor de pe piaţa muncii, şi evoluţia acesteia în direcţia actuală, vizează stoparea majorării salariilor din administraţie, în defavoarea mediului privat, este de părere preşedintele PIAROM.

Domnia sa ne-a declarat: "Amintesc că statistica arăta că, în 2017, salariile din administraţie au crescut cu 23%, iar în mediul privat cu 10%. Şi atunci, cum toată lumea trăieşte din venituri, evident că este îndemnată să meargă în sectorul public, în dauna sectorului privat, ori valoarea adăugată reală, şi calculată în PIB, este din sectorul privat, din activităţi din diverse sectoare economice. Din aceste motive, noi trebuie să încercăm să stimulăm angajarea în aceste zone, şi nu în cele adminstrative, care trebuie să îşi eficientizeze activitatea".

Domnul Pârvan ne-a mai spus că, pe termen scurt, PIAROM a reiterat necesitatea unei schimbări majore, dincolo de legea învăţământului dual, în comportamentul, deciziile şi în activitatea Ministerului Educaţiei începând cu schimbarea legii educaţiei, explicând: "Această lege trebuie să prevadă învăţământul obligatoriu până la clasa a IX-a, iar timp de trei ani cei care vor să urmeze o filieră teoretică să o facă, dar să stimulăm filiera tehnologică pentru a putea ca, la sfârşitul celor 12 clase, să aibă o anumită competenţă care să le permită ocuparea unui loc de muncă. Din păcate, acum trebuie să ne luptăm cu această iniţiativă parlamentară, absolut nefundamentată pe nimic, de a obliga tinerii din România să aibă un ciclu de studii de 15 ani (inclusiv cei trei ani de grădiniţă), fără a se întreba ce facem cu cei care pică bacalaureatul, adică 50% dintre candidaţi - deci este necesară şi o reformare a sistemului de învăţământ".

• Mihai Cioc: "Noi producem, anual, circa 6.000-7.000 de mecanici auto, care nu au acoperire în piaţă"

Primele măsuri pe care ar trebui să le luăm, cu scopul de a depăşi problema forţei de muncă din România, au în centru sistemul educaţional, consideră Mihai Cioc, adăugând că este necesară o reformare a sistemului de învăţământ tehnic şi profesional, care actualmente nu este corelat cu nevoile pieţei muncii.

Domnia sa ne-a declarat: "Să luăm ca exemplu mecanicii auto. Noi producem, anual, circa 6.000-7.000 de mecanici auto, care nu au acoperire în piaţă, asta este clar, dar, în schimb, suntem deficitari la unele ocupaţii de muncitor calificat, din industria prelucrătoare, spre exemplu, dar nu numai, unde avem un grad de îmbătrânire ridicat".

O măsură practică imediată, în acest sens, ar putea fi includerea în REVISAL (Registrul de evidenţă al salariaţilor) a nivelului de studii al angajatului, pentru a şti, exact, ce instituţie de învăţământ a absolvit, şi a putea avea o trasabilitate a inserţiei reală pe piaţa muncii, ne-a mai precizat domnia sa, adăugând: "Astfel, am putea evalua în ce măsură instituţiile de învăţământ tehnic şi profesional actuale produc personal care să se încadreze direct pe profesia şi pregătirea pe care o primeşte în cadrul studiilor. Învăţământul dual este, şi el, o soluţie, dar trebuie dublat şi de o corelare efectivă a numărului de absolvenţi pe diverse specializări, cu nevoile de pe piaţa muncii".

Domnul Cioc a mai amintit că există dezechilibre majore între oraşele mari, dezvoltate, unde s-au făcut investiţii străine şi cele majoritare ca număr, unde aceste investiţii nu ajung. Potrivit domniei sale, avem şi industrii care sunt dezvoltate, dar au o productivitate mică şi o competitivitate redusă (industria textilă, a pielăriei, a mobilei, de exemplu) care nu au acelaşi potenţial de productivitate ca industria auto, de exemplu, sau industria farma etc.

"Probabil că ar fi necesară şi o reevaluare a strategiei de competitivitate a României, care oricum este valabilă până în 2020 şi care ar trebui regândită pe stimularea unor sectoare industriale care să permită o productivitate ridicată şi salarii mai mari pentru angajaţi", a adăugat domnul Cioc.

Sectoarele economice care atrag personalul calificat ar trebui stimulate, pentru ca muncitorii români plecaţi în străinătate să revină în ţară, ne-a mai declarat Mihai Cioc, explicând: "Trebuie să dezvolţi prin fonduri europene, prin politici de direcţionare a subvenţiilor către sectoarele economice cu cel mai ridicat nivel de productivitate.

• PIAROM: "Ponderea specialiştilor în totalul forţei de muncă are tendinţa să scadă, concomitent cu creşterea ponderii muncitorilor necalificaţi"

Studiul PIAROM arată că, per ansamblu, ponderea specialiştilor în totalul forţei de muncă are tendinţa să scadă, concomitent cu creşterea ponderii muncitorilor necalificaţi (în 2016 a ajuns la 15,10%, în creştere cu aproape un procent faţă de 2015, dar în 2017 trendul s-a atenuat, oarecum în mod firesc, deoarece costurile cu forţa de muncă au crescut majorările repetate de salariu minim şi atunci asta duce cumva la o reducere a numărului de locuri de muncă necalificate), a mai spus domnul Cioc.

Potrivit domniei sale, este îngrijorătoare şi tendinţa de reducere a ponderii muncitorilor calificaţi, în condiţiile în care, în ţara noastră, cel mai important angajator rămâne industria prelucrătoare.

Studiul mai notează că, la data de 1 octombrie 2017, 46,16% din forţa de muncă din ţara noastră era remunerată cu mai puţin de 350 de euro (salariul minim + 11%). "Zona de salarii peste 700 de euro include 16,32% din contractele de muncă analizate", a explicat reprezentantul PIAROM.