Criza politică din Bulgaria reprezintă o ameninţare pentru viitoarea stabilitate a Uniunii Europene

Liderii europeni manifestă cel mai puţin interes vizavi de protestele din Bulgaria, pentru o reformă reală anticorupţie, iar o astfel de tăcere va fi în detrimentul UE pe termen lung, se arată într-o analiză publicată de portalul bulgar Dnevnik, transmite G4Media.ro.

Mii de oameni protestează pe străzile din Bulgaria în ultimele săptămâni, susţinuţi de compatrioţii lor din străinătate, precum şi online, prin petiţii, în care se solicită demisia procurorului general bulgar, Ivan Gheşev, şi a guvernului condus de premierul Boiko Borisov.

Cele mai mari proteste din Bulgaria, din 2013 încoace, nu cer doar demisii, ci şi o schimbare sistematică pe trei fronturi: lupta împotriva corupţiei şi a legăturilor celor de la putere cu mafia; reforme judiciare; şi libertatea de exprimare. "UE sunteţi orbi?", e unul dintre sloganurile protestatarilor ce semnalează că problema este mai mare decât o simplă criză politică internă. Elocventă e şi relocarea protestului bulgarilor la Berlin, în faţa sediului Uniunii Creştin Democrate (CDU) a cancelarului Angela Merkel.

Având în vedere pandemia globală, dezbaterile despre planul de relansare a UE şi provocările geopolitice devenite deja zilnice ale Chinei, Statelor Unite şi ale altor puteri mari, protestele din Bulgaria pot părea un detaliu minor. Dar, ca de obicei, diavolul se ascunde în detalii, iar aceasta s-ar putea dovedi a fi o altă forţă distructivă în UE, care poate dăuna proiectului european pe termen lung, a adăugat sursa.

Liderii europeni trebuie să adopte o atitudine adecvată vizavi de protestele din Bulgaria. Iată de ce! Partidul de guvernământ, GERB, face parte din Partidul Popular European (PPE) în Parlamentul European. PPE s-a grăbit să îşi exprime sprijinul pentru guvernul bulgar, ca răspuns la demonstraţii. "Grupul PPE sprijină pe deplin guvernul bulgar al lui Boiko Borisov în eforturile sale de a feri economia de efectele negative ale crizei COVID-19, în lupta împotriva corupţiei şi în progresul procesului de aderare la zona euro", a declarat liderul grupului, Manfred Weber, la 10 iulie, declaţie publicată pe site-ul PPE.

O astfel de afirmaţie este problematică, cel puţin pentru că este o altă "închidere a ochilor" în faţa a ceea ce se întâmplă în Bulgaria, dar are şi un sens mai larg. Astfel de declaraţii creează un sentiment de susţinere externă pentru guvernul condus de GERB, pe care acesta o foloseşte pentru a demonstra sprijinul european în Bulgaria. Alegerile pentru Parlamentului European din mai 2019 au arătat că cetăţenii europeni susţin în continuare proiectul european, dar de asemenea votează clar pentru schimbare. Atâta timp cât anumite partide fac parte din grupul PPE, acestea nu pot fi schimbarea pentru care au votat oamenii. Aceasta ar putea provoca nemulţumiri nu numai în rândul bulgarilor, ci şi în rândul cetăţenilor altor state membre. Atunci când liderii europeni nu adoptă o abordare adecvată vizavi de doleanţele oamenilor - pentru justiţie, stat de drept şi democraţie în orice stat membru, acest lucru are un impact negativ asupra UE în ansamblu.

Criza politică din Bulgaria reprezintă o ameninţare la adresa viitoarei stabilităţi a Uniunii Europene. Bulgaria tocmai a aderat la ERM II, anticamera zonei euro, iar stabilitatea politică din ţară - bazată pe statul de drept, democraţie, sistem judiciar funcţional şi mecanisme eficiente anticorupţie - este crucială pentru eventuala aderare la zona euro. Asigurarea reformelor care respectă aceste principii este un domeniu în care guvernul actual a eşuat în repetate rânduri. Bulgaria este ţara UE cu cea mai mare rată de corupţie, conform Transparency International; standardele democratice sunt rămase în urmă; şi are un sistem judiciar aproape nefuncţional. Potrivit datelor Băncii Mondiale, investiţiile străine directe în Bulgaria rămân o mică parte din PIB şi progrese reale nu au fost înregistrate în cele trei cabinete ale lui Borisov, din 2009 până în prezent, potrivit sursei citate.

În afară de asta, creşterea PIB-ului Bulgariei în ultimii 10 ani a fost mai aproape de cea a ţărilor din afara UE, cum ar fi Armenia, Albania şi Macedonia de Nord: aproximativ 50%. Spre deosebire de aceste state, România vecină, care a aderat la UE la aceeaşi dată cu Bulgaria, se bucură de o creştere a PIB cu 202% în aceeaşi perioadă. În afară de asta, Bulgaria are cel mai mic salariu mediu din UE, puţin sub 690 de euro, rămânând chiar în urma ţărilor din afara UE: Muntenegru - 785 de euro, Bosnia şi Herţegovina - 741 de euro. Acest lucru ne poate indica faptul că fondurile UE de coeziune în Bulgaria au fost cel puţin prost gestionate

Ce înseamnă asta pentru UE? Vrea UE un stat membru sărac şi corupt în zona euro şi la un moment dat în spaţiul Schengen? Puţin probabil. Dar este la fel de important să spunem că o ieşire ipotetică a Bulgariei din UE ar dăuna serios proiectului european, a adăugat sursa.

Din punct de vedere al politicii externe, Bulgaria este graniţa externă a UE şi din acest punct de vedere joacă un rol important în problemele legate de migraţie, securitate, relaţiile cu Turcia şi relaţiile cu Rusia şi regiunea Mării Negre. Dacă Bulgaria nu reuşeşte să abordeze în mod adecvat oricare dintre aceste provocări, acest lucru va fi resimţit rapid în alte părţi ale Europei. În plus, Bulgaria se află într-o regiune complicată şi riscul de a deveni un exemplu negativ pentru ţările vecine din Balcanii de Vest în relaţiile lor cu UE este unul real.

Lupta împotriva corupţiei din Bulgaria este legată de cererile îndelungate pentru transparenţă şi responsabilitate privind modul de cheltuire a fondurilor UE în ţară. Deşi aceasta este o problemă pentru Bulgaria, în particular, dezvăluie încă o dată lipsa unui mecanism eficient de control al cheltuirii fondurilor europene la nivelul UE, precum şi incapacitatea Bruxelles-ului de a apăra valorile europene în cadrul Uniunii. Contribuabilii germani, francezi şi suedezi sunt interesaţi de modul în care sunt cheltuite impozitele lor în UE. Aşadar, protestele anticorupţie din Bulgaria şi lupta societăţii civile bulgare pentru statul de drept şi reformele democratice vizează pe toată lumea. O investigaţie a procurorului general european privind modul în care guvernul bulgar cheltuie fonduri UE este necesară atunci când Parchetul European (EPPO) va începe să funcţioneze, la sfârşitul anului. Dar până atunci poate fi prea târziu.

La baza problemei stă poate sistemul judiciar din Bulgaria şi, în particular, instituţia procurorului general, care este un caz fără precedent în UE a unui sistem nefuncţional. De-a lungul anilor, o serie de scandaluri au pus în discuţie independenţa acesteia. Societatea civilă din Bulgaria luptă de mult timp pentru reforma judiciară, inclusiv cea susţinută de Uniunea Judecătorilor din Bulgaria în acest demers. Dar este puţin probabil să reuşească fără sprijin la nivelul UE. Într-un raport de progres recent asupra Bulgariei şi României, Comisia Europeană a făcut apel la Bulgaria "să introducă proceduri privind răspunderea procurorului general, inclusiv păstrarea independenţei judiciare". În afară de faptul că apreciază progresele în reforma judiciară, lupta împotriva corupţiei şi lupta împotriva criminalităţii organizate prin Mecanismul de cooperare şi verificare (MCV), UE trebuie să ia o poziţie mai fermă faţă de Bulgaria şi să insiste asupra unor progrese mai mari după mai mult de 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană.

În ceea ce priveşte libertatea de exprimare, comparativ cu alte state membre ale UE, Clasamentul mondial privind libertatea de exprimare din 2020, poziţionează Bulgaria pe locul 111, cu mult în spatele tuturor celorlalte ţări membre UE, dar şi în spatele multor ţări africane şi asiatice. Pentru a-l parafraza pe Gabriel Garcia Marquez: "UE avansează cu viteza cea mai mică". Rămânerea în urmă a Bulgariei în privinţa unor probleme-cheie precum libertatea de exprimare, statul de drept şi un sistem judiciar independent este în detrimentul UE în ansamblu.

Lipsa de implicare a UE şi tăcerea constantă a liderilor europeni faţă de situaţia din Bulgaria pot duce la o înstrăinare şi mai mare şi la eurocepticism în rândul tinerilor cetăţeni din Bulgaria (dar nu numai), unde încrederea în instituţiile de la Bruxelles este în mod tradiţional mai mare decât în guvernul naţional şi una dintre cele mai mari din UE. Dar acest lucru nu este un dat, notează G4Media.ro.

Puţin probabil ca trezirea societăţii civile din Bulgaria va fi suficientă pentru schimbarea cerută şi necesară. Dacă liderii europeni nu exprimă acum un sprijin clar pentru statul de drept, democraţia şi reforma judiciară în Bulgaria, s-ar putea ca mai târziu să nu existe nicio şansă ca Bulgaria să fie un stat membru proeuropean.